This is default featured slide 1 title
This is default featured slide 2 title
This is default featured slide 3 title
This is default featured slide 4 title
This is default featured slide 5 title

IONEL PERLEA, GENIUL IALOMITEAN AL MUZICII ROMANESTI

Muzica românească ar fi fost, cu certitudine, mai săracă, fără bagheta fermecată a celui ce a fost compozitorul şi dirijorul Ionel Perlea.
Născut la 13 decembrie 1900, în satul ialomiţean Ograda, având în egală măsură sânge românesc şi german, Ionel Perlea a susţinut primul său concert la 17 octombrie 1919, la Bucureşti, la Ateneul Român, fiind. În acelaşi timp, şi compositor şi interpret. Şapte ani mai târziu, primeşte Premiul de compoziție
George Enescu pentru "Quartetul de coarde op.10". Dirijor al Operei Române din Cluj, apoi dirijor şi director muzical al Operei Naționale din București, Ionel Perlea va primi, din anul 1945, un angajament permanent la celebrul teatru Scala, din Milano.

PARCUL TINERETULUI, SLOBOZIA

Multitudinea de spaţii verzi, frumos amenajate, i-a adus municipiului Slobozia, în urmă cu şapte ani, onorantul titlu de “cel mai verde oraş din Bărăgan”. Este o oază de verdeaţă în mijlocul Câmpiei Bărăganului, loc aspru unde vara soarele dogoreşte nemilos, iar iarna crivăţul mătură totul în cale.
Primul în topul parcurilor din Slobozia este, fără îndoială, Parcul Tineretului, amplasat lângă Catedrala Episcopală.

SLOBOZIA – ORASUL LIBER, NASCUT LA CONFLUENTA UNOR MARI DRUMURI COMERCIALE

Istoria locurilor pe care astăzi se ridică Slobozia duce, aşa cum relevă cercetările arheologice, prin anul 300 î.Hr., în perioada neolitică. Mai târziu, romanii au construit aici o cetate, numită Netindava. Târgul Sloboziei s-a ridicat, din raţiuni comerciale, pe locul satului Vaideei, aşezare afectată de război şi rămasă pustie aproape 20 de ani. Hrisovul cu prima atestare a localităţii, din anul 1614, îi aparţine domnitorului Radu Mihnea: „Am dat domnia mea și slobozie pentru trei ani, care va vrea să vină să trăiască în această siliște (Slobozia lui Ianache)”.

CALATORIE PRIN TIMP SI ISTORIE – BISERICA DE LEMN DIN POIANA DE JOS

”Cu vrerea tatălui, cu lucrarea fiului și săvârșirea sfântului duh s-au înălțat la Poiana de Jos această sfântă biserică (…) la anul 1737. (…) Din purtarea de grijă a ipodiaconului Răzvan Ciucă la 1979 a fost mutată la Poiana de Sus, iar în 2000 a fost adusă la Slobozia”.
Aşa grăieşte Pisania aşezată deasupra intrării în bisericuţa de lemn ce a călătorit prin veacuri şi pe drumurile Ialomiţei, părăsind vechiul sat moşnenesc al Poianei, pentru a putea fi păstrată cu grijă în cadrul ansamblului muzeal al Muzeului national al Agriculturii, din Slobozia.

MUZEUL NATIONAL AL AGRICULTURII, O INCURSIUNE IN VIATA SATULUI ROMANESC

Unic în România, Muzeul Național al Agriculturii își dezvăluie comorile cu migală adunate și bine păstrate peste timp, chiar la intrarea dinspre Urziceni a municpiului Slobozia.
Înconjurat de un parc impresionant prin frumusețe, dar și prin suprafața sa de 17000 mp, muzeul își desfășoară spațiile expoziționale pe o suprafață de 3866 mp. Având ca obiect de activitate istoria agriculturii, antropologia agrară și arheologia industrială specifică de pe tot cuprinsul țării, a fost înființat în 1990 prin Decizia Prefecturii Județului Ialomița nr. 176 sub denumirea de Muzeul Agriculturii Române. Deschiderea sa oficială a avut loc la 25 Martie 1996, prin grija celui ce avea să fie director al așezământului timp de 21 de ani, de la înființare și până în anul 2011. Din decembrie 2002, Muzeul Agriculturii Române a devenit Muzeul Național al Agriculturii și este finanțat din bugetul Consiliului Județean Ialomița.

MIHAI VITEAZUL, PRIMUL INTREGITOR DE TARA

Fiul domnitorului Pătrașcu cel Bun și al Tudorei, negustoreasă în Orașul de Floci, cel ce avea să devină marele prinț valah – cum l-a numit apusul – a văzut lumina zilei aici, pe pământuri ialomițene, în anul 1558. Viteaz – cum îi spune și numele – și vizionar, fost primul român care a îndrăznit să unească cele trei țări pe cuprinsul cărora trăiau oameni ce vorbeau aceeași limbă, aveau obiceiuri comune și erau fii și fiice de daci și romani.
Cronicarul Ștefan Szamosközy, contemporan cu prințul valah, consemna: ”Mihai Vodă își trăgea originea din neamul lui Pătrașcu Vodă. (…) Dar e știut că a crescut foarte sărac, fost-a și negustor și făcea negoț dincolo de Dunăre, în Moldova și în toată Țara Românească. Mamă-sa era vânzătoare de rachiu. (…) Era din Cetatea de Floci de lângă Dunăre.”

STRALUCIRI APUSE – ORASUL DE FLOCI

Binecuvântat de apele Ialomiței, aproape de vărsarea râului în Dunăre, s-a ridicat, la început de secol XV, un târg mândru, cunoscut în vreme ca unul dintre cele mai importante centre comerciale din Țara Românească. Cunoscut în epocă drept punct de vamă și unica așezare urbană medievală din estul Câmpiei Române, Orașul de Floci a rămas în conștiința națională și mai ales în istoria noastră de suflet prin faptul că aici s-a născut, așa cum aflăm din vechi cronici, cel mai iubit și de seamă conducător al românilor, Mihai Viteazul.

UN MUZEU CU PESTE 25000 DE EXPONATE

Muzeul Județean Ialomița deține un valoros patrimoniu archeologic, colecțiile sale însumând un număr de circa 25000 de obiecte, organizate thematic pe sectoarele arheologie, istorie, etnografie și artă.
Colecția de arheologie este constituită dintr-un număr de aproape 7000 de obiecte ce aparțin unor perioade istorice diferite, începând din neolitic (mileniul al V-lea îen) și până în plină epocă medievală (secolele XV–XVIII).

IALOMITA, PAMANTUL SACRU DIN INIMA BARAGANULUI

Ialomița. Inima Bărăganului. Un loc care, dacă n-ar fi existat, cu siguranță ar fi trebuit inventat, pentru ca acolo, așa cum spunea Panait Istrati, ”românul să poată visa în voie”.
Paradoxul creației situează Ialomița deopotrivă în bătaia nemiloasă a vântului, ce rostogolește aproape neîncetat pulbere de lut și scaieți, și în revărsarea binefăcătoare a apelor Dunării, Prahovei sau Ialomiței.
Este un ținut cu o vitalitate aparte, un loc unde oamenii s-au îndârjit să rămână și să îmblânzească natura, aflând din pământul toropit de soare rod bogat. Verile extrem de calde și iernile aspre și-au pus amprenta și asupra acestora, croindu-i puternici și tenace.
Situat în zona de Sud-Est a României, în Câmpia Bărăganului, județul Ialomița este un important nod de vechi drumuri comerciale. Cercetările arheologice situează prezența așezărilor umane în acest spațiu încă din perioada neoliticului dezvoltat, mileniile V-VI î.Hr.

TIMISOARA CAPITALA CULTURALA EUROPEANA – Orasul premierelor

Vârf de lance în aproape toate domeniile, Timişoara înregistrează, de-a lungul istoriei sale, peste 25 de premiere la nivel naţional, dintre care unele de nivel european.