Category Archives: Turism

COMANA TINUTUL DIN DELTA NEAJLOVULUI

În codrii Vlăsiei

La nici 30 de kilometri de București, spre Giurgiu, în inima legendarilor Codri ai Vlăsiei, acolo unde Neajlovul își răsfiră apele, Comana își dezvăluie frumusețea pură. în egală măsură popas pentru trup, dar și pentru suflet, legendara localitate este, cu siguranță, un loc în care ai vrea să te întorci, iar și iar…

Pădurea seculară si delta sunt un amestec fascinant de culori, o frumusețe sălbatică, o lume nebănuită la capătul unui drum de asfalt, ruptă parcă de civilizație și cu atât mai seducătoare. Îmbinate armonios în cadrul Parcului Natural Comana, alcătuiesc cea mai mare arie protejată din Câmpia Română – 25.000 de hectare.

Odinioară, legendarii Codrii ai Vlăsiei se întindeau de la Dunăre până la Târgoviște. O parte din ei a mai rămas în picioare, aici, la Comana, pentru a vorbi, în limba frunzelor, despre fapte de arme și pagini de istorie știute și neștiute. Stejari, frasini, carpeni, brazi, tei, ulmi și arțari, laolaltă cu vița sălbatică și iedera albă, ocupă peste 3600 de hectare din suprafața comunei Comana.

GURA PORTIȚEI

În fiecare an, tot mai mulți iubitori de locuri inedite vin să descopere farmecul acestui spațiu unic. De-o parte, apă sărată, de cealaltă parte, apă dulce, sălbăticia naturii și, în egală măsură, eleganța pe care mâna omului a știut s-o adauge decorului: Gura Portiței, o limbă de pământ devenită pentru turiști ”gură de rai”.

”Așa ceva nu vezi nicăieri”

E ultima fâșie de uscat între Marea Neagră și Lacul Golovița. A fost pe vremuri un loc sălbatic, locuit de lipoveni și atestat documentar pe hărți încă din 1710. Pe atunci, Gura Portiței era doar o ”limbă” de nisip, scăldată într-o parte de ape dulci și în cealaltă parte de ape sărate. Un iz de început de lume, care s-a păstrat și astăzi când la Portița a apărut confortul. Din fericire, acel confort nebătător la ochi, materializat sub forma unui sat de vacanță numit sugestiv ”Eden”.

JURILOVCA

O bucată de istorie, asta e Jurilovca. Rai pentru arheologi, paradis pentru pescari și pentru amatorii de excursii greu de șters din minte. O comună care înflorește de la un an la altul, cu oameni desprinși parcă din filemele rusești.

Timpul se măsoară altfel

O comună cu trei sate și ceva mai puțin de 6000 de locuitori, Jurilovca este spațiul în care se află cea mai veche așezare antică descoperită pe teritoriul României. Este vorba de ruinele unui oraș grecesc, Orgame, transformat apoi în cetate romană și renumitul Arganum, menționat pentru prima dată de către Hecateus din Millet (sec. 6-5 î.e.n.). Cercetătorii au scos la iveală faptul că bazilica principală, cu formă dreptunghilară, despărțită prin trei rânduri de coloane, se află deasupra altei bazilici care datează din secolul 5. Acest sit arheologic deosebit se află în estul Jurilovcăi, la Capul Doloșman.

SFANTU GHEORGHE

Hobby pentru unii, sport pentru alții, pescuitul este pentru locuitorii deltei o îndeletnicire cum nu se poate mai serioasă.  O meserie pe care copiii o deprind în joacă iar adulții o practică pentru a-și câștiga existența.  La Sfântu Gheorghe, comună aflată la doar 100 km de Tulcea, pescuitul este un mod de viață, localnicii trăind efectiv din aruncatul și strânsul năvodului.

O existență fantomatică

Văzusem deja minunile ținutului înainte de a ajunge la Sfântu Gheorghe. Desigur, în deltă niciodată nu ai cum să vezi tot și de fiecare dată experiență e copleșitoare. Când ceva ți se oferă atât de generos de la început, este evident că undeva, dincolo de cortină, se acund miracole la care nu oricine ajunge… Clocotul vietăților care însuflețește acest tărâm amestecă laolaltă neamurile firii, unele în trecere, migratoare, altele de-ale locului și printre acestea din urmă se află, fără îndoială, pescarii. Nu-i vezi, însă prezența lor se simte peste tot.

MURFATLAR – SANCTUARUL VINURILOR ROMÂNEȘTI

Când mi s-a sugerat să scriu despre podgoria Murfatlar m-am simțit onorat. Cine nu viseză să scrie despre Murfatlar!?

Însă când am început să caut cuvintele potrivite, mi-am seama că sarcina este mult prea dificilă. Specificitatea podgoriei Murfatlar ca și a calității vinurilor obținute aici depășesc posibilitățile reale de descriere. Dunărea și Marea, Soarele șI Pământul, Soiurile și Oamenii, alcătuiesc un tot unitar al cărui produs – VINUL – este greu de prezentat. Aici și poezia se pleacă în fața acestei licori. Oenologi, somelieri, oameni de litere, ar trebui să se gândească la noi termeni științifici și la noi metafore pentru a exprima mai bine în scris ceea ce natura și omul făuresc la Murfatlar. De la poetul Ovidiu și până în zilele noastre s-au scris nenumărate rânduri despre această podgorie, iar oamenii de artă au prezentat în operele lor vinurile obținute aici.

UN COPAC UITAT DE TIMP – ”STEJARUL DE 1000 DE ANI”

La aproximativ 95 km de București, mai exact la 10 km de Târgoviște pe partea dreaptă a șoselei care leaga vechea Cetate de Scaun de Câmpulung Muscel, se află drumul către un adevărat monument al naturii. De la șoseaua principal până la locul unde este situate se ajunge străbătând 2,5 km pe un drum forestier. Încă necunoscut publicului larg, copacul este știut de oamenii din satele învecinate sub numele de ”Stejarul de 1000 de ani” din valea Tisei. Am făcut acest drum după o noapte ploioasă. Mașina ne-a fost pusă la grea încercare. Am găsit totuși Stejarul milenar și l-am măsurat atent. Din priviri și cu ruleta.  Pentru a ajunge la Stejarul de 1000 de ani se poate urca direct cu mașina pe al doilea drum la dreapta după intrarea în satul Ungureni. O mașină de teren sau una cu o gardă mai mare la sol este mai indicată. Se urmează drumul forestier principal. Noi am întrebat oamenii locului, din când în când, iar aceștia ne-au explicat în detaliu. Ca indicii ni sa spus că trebuie să trecem pe lângă un mic parc petrolier și apoi pe lângă o aglomerare de conducte, ambele aflate pe partea dreaptă a drumului.

APELE SUBTERANE ALE DOBROGEI

Deși cuprinsă între cele mai mari întinderi de apă din România, Fluviul Dunărea și Marea Neagră, Dobrogea este de fapt un ținut semiarid. Meteorologii ne spun că într-un an aici cad cam 370 mm de precipitații, adică jumătate din media pe țară. Colbul și ciulinii țepoși sunt stăpâni, iar fără irigații agricultura ar fi doar cu puțin mai prosperă decât în Sahel. Apă este, însă, destulă în Dobrogea, doar că ea nu vine din cer, ci din pământ. Vara, când vacanța împătrește populația litoralului, problema apei ar putea deveni acută, căci marea, cât e de mare, nu-i bună nici la baie nici la bucătărie. și totuși, nimeni nu se plânge de sete: ogoarele sunt înverzite, robinetele funcționează, piscinele sunt pline. Căci apă este destulă în Dobrogea. Forajele care se înșiră între Constanța și Medgidia, altele la Eforie și Neptun, altele la Albești, lîngă Mangalia scot la nevoie din adâncul carstificat al Dobrogei de Sud cam 10.000 de litri pe secundă. Deci numai într-o oră cam cât un tren cu 3.600 de vagoane-cisternă. Fără a mai pune la socoteală apele care ies la suprafață de bună-voie, prin izvoare naturale.

OAMENII CARE SIMT MAREA SUB PICIOARE

Barca pescărească cea mai mare, mai frumoasă și mai veche din Mangalia spintecă valurile negre. Este puțin peste ora patru dimineața și ieșim în larg. Aerul este rece și tăios. Razele de soare încep să iasă timide dintre norii parcă mai aproape de noi. Omul care trage sforile este proprietarul bărcii, nea Ion. Trage sforile la propriu, pentru că la bărcile pescărești așa se cârmește: cu două sfori. „Să avem noroc! Să ne ajute Dumnezeu!“, se aude o voce. Mai există câtiva proprietari de bărci pescărești din Mangalia trăiesc doar de pe urma peștelui pe care îl prind. „încă se mai poate trăi din pescuit“, spune Mihai, fiul lui nea Ion, pescar vrednic și el. „S-a transmis microbul, nu am ce să fac“, spune Mihai cu o voce plină de admiratie pentru ceeea ce a moștenit.

FENOMENUL VAMA VECHE – 2 MAI

Dacă vrei să fiți mai aproape de natură, să mai auziti sunete de chitară și să vă petreceți nopțile pe plajă, lângă focurile de tabără sau terase cu stuf, trebuie să ajungeți la 2 Mai și Vama Veche. Odată junși aici vă veți molipsi. Veți deveni altfel de turiști. Veți înțelege cum e să fii liber, să scapi de orașul care te înnebunește, puțin câte puțin, în fiecare zi.

2 Mai și Vama Veche sunt două dintre cele mai „șic“ locuri de petrecere a vacanței, izolarea, sălbăticia și noncomformismul atrăgând anual foarte mulți tineri. Aflată în apropiere de Mangalia, la numai 12 km, Vama Veche este de ani buni un loc extrem de căutat datorită atmosferei de nonconformism, a ideii de întoarcere în natură, departe de poluare, de orice fel, și a prețurilor relativ scăzute la cazare și masă.

LA OGLINZI SANATATEA IESE DIN PIATRA

La trei kilometri de orașul lui Ion Creangă, departe de poluarea și zumzetul orașelor, la o altitudine de 480 m, la marginea unor păduri de brazi și foioase, sănătatea iese din pământ. Apele minerale de la Oglinzi, știute cândva de vechea Europă, fac minuni șI acum. Înconjurată de multe obiective turistice, stațiunea balneoclimaterică de la Oglinzi poate fi un popas ideal pentru călătorul stresat de era computerului Apele minerale de la Oglinzi au fost analizate chimic, prima oară în 1856, de către Theodor Steinner. Omul de știință a vrut să le stabilescă eficiența terapeutică. În 1875 și 1888, Petru Poni, întemeitorul școlii românești de chimie, a făcut aici noi analize care au pus încă o dată în evidență calitățile de excepție ale apelor de la Oglinzi.