Relieful gorjean coboara de la muntii care depasesc frecvent altitudini de 2000 de metri (Parâng, Godeanu) cuprinzând urmele variate ale glaciatiunii (circuri, lacuri glaciare, morene) pâna la zona de dealuri care adaposteste principalele zone de locuire. Bogat în resurse naturale, judetul Gorj a devenit cunoscut în perioada industrializarii României prin lignitul din bazinele Motru si Rovinari; antracitul de la Schela, petrolul de la Ticleni, Hurezani, Bålteni, Albeni, Scoarta. Printre atractiile naturale se numara defileul Jiului, cheile Oltetului, Corcoaiei, Sohodolului s.a., pesterile Polovragi, a Muierilor, Closani, lacurile glaciare montane.
Vestigiile arheologice se gasesc la castrul de la Bumbesti-Jiu, asezårile
daco-romane de la Suseni, Bârsesti, Boroseni.

Târgu Jiu si-a tras numele de la locul de pe râul cu acelasi nume prielnic pentru iarmaroace, loc de întâlnire pentru negustorii din toate timpurile si provinciile românesti. Sapaturile arheologice au scos la iveala faptul cå în acest loc s-a gasit un sat dacic. Se intersectau aici importante artere de circulatie care faceau legatura între Dunare,
Transilvania si Banat. În perioada ocupatiei romane, Târgu Jiu a råmas un important centru
comercial. Sapaturile efectuate pentru construirea liniei ferate Târgu Jiu – Rovinari au
scos la ivealå în partea de sud-est a orasului un  mozaic, tiglå si cåråmizi romane, precum si
ceramicå asemånåtoare celei descoperite în apropierea castrului roman de la Bumbesti-Jiu.
Orasul este mentionat pentru prima oarå în anul 1406 sub numele de „Jiul“, într-o poruncå datå
manastirii Tismana de cåtre voievodul Mircea cel Båtrân. Tot în secolul al XV-lea, localitatea
apare pentru prima datå în documente având calitatea de târg. Cu timpul, în izvoarele istorice
apar si mentiuni ce indicå o cristalizare a vietii oråsenesti. Orasul pomenit ca atare, de un
document din anul 1611 dat de Radu Mihnea, este atestat ca organizare municipalå, având la
conducerea treburilor oråsenesti un jude si doisprezece pârgari. În cursul istoriei Târgu Jiu a
adåpostit adesea domnitori ca Mihai Viteazul, Matei Basarab sau Constantin Brâncoveanu. De
lângå Târgu Jiu, de la Pades, si-a pornit Tudor Vladimirescu miscarea revolutionarå.
Vataful de plai
Tudor Vladimirescu s-a nascut în satul Vladimiri  din jude¡ul Gorj, dintr-o familie de mosneni -
tarani liberi, proprietari de pamânt. A învatat carte si limba greaca în casa boierului Ioan
Glogoveanu, din Craiova, care a fåcut din inteligentul si destoinicul båiat administrator de
mosie si care l-a întrebuintat în afacerile de negot, mai ales la exportul de vite. Tudor
Vladimirescu a reusit så se îmbogåteascå repede din comert si prin cumpårarea de mosii. Iese
din slujba boierului Glogoveanu si intrå în rândurile pandurilor – armata cu obligatii
semipermanente.