Revista Descopera Romania!

INCURSIUNE ÎN SOVATA, CITADELA BALNEARĂ A TRANSILVANIEI

 Oraşul Sovata, citadela balneară a Transilvaniei, este situată în zona nord-estică a bazinului Transilvaniei, în extremitatea estică a judeţului Mureş. Al şaselea oraş după mărime al judeţului, Sovata se află la o distanţă de 60 km de reşedinţa de judeţ, municipiul Târgu-Mureş, fiind legat de reţeaua de localităţi a ţării prin drumul naţional DN 13-Bălăuşeri–Tg. Mureş într-o direcţie şi Odorhei–Miercurea Ciuc în cealaltă, respectiv DN 13A şi DJ 153, drum ce realizează legătura Sovata–Eremitu–Reghin.

O ISTORIE DE PESTE 400 DE ANI

”Natura a oferit localităţii Sovata o comoară nepreţuită. Obiectivul comitatului de care aparţine localitatea este ca aceasta zestre nepreţuită să fie fructificată şi pusă la dispoziţia omenirii, iar iubitorii de natură să beneficieze de pe urma acestei bogăţii naturale…” relatează scriitorul Hankó Vilmos, în cartea sa Székelyföld din 1896.

Prima menţiune a aşezării datează din 13 septembrie 1578, anume în actul privilegial al principelui Cristofor Bathory acordat paznicilor exploatărilor de sare de la Sovata, act confirmat mai târziu şi de Sigismund Bathory – “Confirmatio Assecurationis possessionis Zowatha”.

În plângerea datată din anul 1581 adresată lui Bathory Istvan, principele Transilvaniei şi Regele Poloniei, şambelanul salinelor din Ţinutul secuiesc face referire la existenţa unui număr de 16 familii pe Câmpul Soveţii. Populaţia micii aşezări, formată iniţial din paznicii exploatărilor de sare şi familiile lor, a sporit încet, ajungând de la 16 familii menţionate în documente istorice datate din anul 1602 la un număr de 400 familii aşa cum reiese din însemnările călătorului Orban Balazs care a vizitat localitatea în anul 1860. Ocupaţia de bază a populaţiei era exploatarea pădurilor, agricultura, creşterea animalelor şi cărăuşia, prima întreprindere industrială din localitate fiind tot una forestieră.

Apele izvoarelor şi lacurilor sărate erau folosite pentru băi încă din vremurile premergătoare secolului al XVIII–lea, apele sărate fiind utilizate iniţial mai ales de către populaţia locală. Mai târziu au apărut însă şi vizitatorii înstăriţi, mica aristocraţie începând să-şi construiască rezidenţe de vară proprii la poalele muntelui de sare încă de la începutul anilor 1840.

În 1872 au fost puse bazele primei băi publice din localitate, denumită “Gera”, autorizată ca şi baie terapeutică în 1876. Staţiunea de Jos s-a dezvoltat în jurul acestei băi la foarte scurt timp după constuirea acesteia, localitatea însăşi cunoscând o dezvoltare nemaiîntâlnită în istoria sa de peste trei secole. În numai câteva decenii numărul locuitorilor săi s-a triplat.

Așa cum arată datele statistice, la nivelul anului 2010 populaţia oraşului Sovata împreună cu localităţile componente totaliza 9880 de locuitori. Dintre aceștia, etnia maghiară este preponderentă, cu un procent de 90,1 % raportat la numărul total al populaţiei, urmată de grupul etniei românilor, de 7,82 %.

ORAȘUL LACURILOR SĂRATE

Aşezat la poalele munţilor Gurghiului, pe valea Târnavei Mici, cu un potenţial balnear şi terapeutic recunoscut în ţară şi în afara hotarelor ţării, oraşul Sovata reprezintă unul din elementele principale care recomandă judeţul Mureș ca destinaţie turistică. Unitatea aparţine depresiunilor de tip subcarpatic din estul Podişului Târnavelor, depresiuni care fac legătura cu lanţul eruptiv Gurghiu – Harghita. Situată la o altitudine medie de 500 m, localitatea este mărginită la vest de dealul Becheci cu altitudine de 1078 m, la nord este încadrată de Dealul Ciresul (956 m), iar spre est de Dealul Stejarului (649 m), Dealul Capela ( 715 m ), Dealul Mic şi Muntele de Sare la nord-est. Dealurile împădurite care înconjoară localitatea sunt dominate de Masivul Saca (1777 m) aparţinând Munţilor Gurghiului. Pâraiele izvorâte din acest masiv, Sovata si Sebes, mărginesc localitatea spre sud si spre nord-est.

Un element specific al zonei îl reprezintă existenţa lacurilor sărate pe teritoriul actual al staţiunii balneoclimaterice, lacuri care au luat naştere datorită așezării oraşului pe un masiv de sare.

Lacurile sărate de origine carstosalină, care au luat naștere așadar grație fenomenului de dizolvare a sării și tasarea materialului de deasupra, formate pe diapirul de la Sovata sunt lacurile Roșu, Verde, Ursu și Aluniș, la care se adaugă și alte bazinete izolate, cu origine similară, cum ar fi: Lacul Mierlei, Lacul Șerpilor și Lacul Paraschiva. Singurul lac de origine antroposalină este Lacul Negru, situat în partea sudică a Muntelui de Sare.

Situată în centrul Transilvaniei, staţiunea are o climă subalpină, cu veri răcoroase și ierni blânde.

Una dintre cele mai importante binefaceri ale zonei este aerul curat, foarte bine oxigenat, conţinând în cantităţi mari ioni negativi.

Atracțiile turistice ale zonei gravitează în jurul lacurilor sărate, emblematice pentru Sovata. Chiar pe teritoriul intravilan al stațiunii este amplasată Aria protejată “Lacul Ursu şi arboretele pe sărături”, cu o suprafață de 79 ha, din care 73,3 ha pădure şi 5,7 ha suprafeţe acvatice, parte integrantă a Rezervației Naturale a Mureșului Superior, proprietate publică a Statului Român, în administrarea Ministerului Mediului, aflat în grija Agenției Naționale Pentru Arii Naturale Protejate, iar Lacul Ursu în sine și resursele sale sunt administrate de către Balneoclimaterica SA, operator al resorturilor Danubius din Sovata. Această structură are ca obiective de conservare şi protecţie lacurile Ursu, Aluniş, Roşu, Verde, Mierlei şi Paraschiva, respectiv pădurea situată pe substraturile saline adiacente acestor lacuri.

Deși solul ce acoperă masivul de sare este relativ subțire, vegetația este neașteptat de bogată. Coexistenţa sării, a solului sărat și a pădurii este un fenomen rar întâlnit, întrucât terenurile sărate sunt de regulă pustii, cu vegetaţie halofită slab dezvoltată. Cei mai întâlniți arbori sunt stejarii, gorunii, fagii și carpenii, dar se pot întâlni și molizi sau pini.

Surprinzător de bogată şi abundentă este şi vegetaţia ierboasă a pădurilor. Alături de speciile obișnuite, ca urzica, rostopasca, păpădia, sânzienele sau veronica, se remarcă şi prezenţa unor flori endemice, ca lăptucul oii, dar şi specii rare, precum papucul doamnei  şi crinul de pădure.

Flora este completată și de alte specii lemnoase precum: cireşul sălbatic, plopul tremurător, mărul pădureţ, cornul, sângerul, păducelul, alunul, frasinul, jugastrul, păltinul de munte, curpenul sau iedera.

Fauna, caracteristică pădurilor de cvercinee din zona dealurilor mijlocii, este reprezentată de carnivore mari, precum ursul, lupul sau râsul, dar și de căpriori, cerbi, mistreţi, bursuci, jderide copac, jderi de piatră sau pisici sălbatice.

Ornitofauna este bogată, putând întâlni speciile comune ca mierla, pietrarul sur, piţigoiul, gaița de munte, dumbrăveanca sau cucul, iar dintre răpitoare bufnița sau viesparul.

Lacul Ursu

Lacul Ursu este cel mai mare lac sărat, heliotermal din România, cu o suprafaţă de 40.235 mp, o circumferinţă de 1180 m şi o adâncime maximă ce depăşeşte 18 m. S-a format  în perioada 1875-1880 în urma unor complexe evenimente geologice, meteorologice şi hidrologice, prin dizolvarea treptată a masivului de sare de către apele a două pâraie (Auriu şi Criş-Topliţa), urmată de surparea terenului. Golul rezultat a fost umplut de cele două pârâiaşe, într-o perioadă de aproximativ 5 ani luând naştere actualul lac, având formă asemănătoare unei piei de urs întinse, de unde a căpătat şi denumirea sa.

Apa dizolvă în continuare sarea din masivul de sare, astfel salinitatea Lacului Ursu prezintă o variaţie mare în funcţie de adâncime: 0-2 m până la 100 g/l, de la 2 m până la fundul apei 220-300 g/l. Apa dulce a pârâurilor Auriu şi Topliţa, având densitatea specifică mai redusă decât apa sărată, se menţine la suprafaţă şi acţionează ca izolator termic: permite penetrarea radiaţiilor solare care încălzesc straturile de apă sărată din interior, dar totodată previne pierderea căldurii acumulate, acest fenomen fiind cunoscut sub denumirea de heliotermie.

Lacul Aluniș

Situat la o distanţă de 60 m de limita vestică a Lacului Ursu, Lacul aluniș are o geneză strâns legată de cea a lacului vecin: surplusul de apă din Lacul Ursu s-a scurs spre vest, într-o altă dolină carstosalină, care prăbuşindu-se, a dat naştere Lacului Aluniş. Suprafaţa lacului este de 0,37 ha, adâncimea maximă de 6,4 m, iar oglinda apei se află cu cca. 4 m sub nivelul Lacului Ursu. Surplusul de apă al lacului se scurge prin Valea Frumoasă şi Pârâul Sărat, ajungând în pârâul Sovata. Concentraţia de sare este mai redusă, totodată şi fenomenul heliotermiei este mai slabă, aici neexistând stratificarea apei caracteristic Lacului Ursu.

Lacul Roșu și Lacul Verde

Lacurile Roşu şi Verde sunt situate în partea nord-vestică a Lacului Ursu, într-o vale lungă de aprox. 120 m. Aceste două lacuri, legate între ele, au luat naştere în urma dizolvării superficiale intense a masivului de sare pe locul unor doline. Lacul Verde are o suprafaţă de 0,14 ha şi adâncime maximă de 2,1 m, Lacul Roşu situat imediat în aval are dimensiuni mai reduse cu o suprafaţă de 0,029 ha şi adâncime maximă de 1,05 m.

Cele două lacuri sunt alimentate dintr-un izvor sărat din apropiere, iar surplusul lor de apă se scurge în Lacul Ursu, constituind sursa de apă sărată al acestuia. Denumirea Lacului Roşu provine de la prezenţa oxizilor de fier, abundenţi în structura sedimentară aferentă. De asemenea, nu este exclus faptul ca toponimul să fie derivat şi din asocierea cu abundenţa de crustacee (Artemia salina) ce îl populează în sezonul estival.

Lacul Negru

Este cel mai vechi lac din Sovata, de origine antropogenă, care s-a format în anul 1710 prin surparea unei ocne. Se întinde pe o suprafață de 3810 mp și este vestit prin nămolul terapeutic folosit pentru tratamente. Baza de tratament s-a reconstruit recent și oferă posibilități de recreație și agrement pentru vizitatori.

Lacul Paraschiva și Lacul Mierlei

Situat la nord de Lacul Ursu, lacul Paraschiva s-a format în anul 1980, în urma acumulării de precipitaţii în mijlocul unei doline de sare. Stratul sedimentar al lacului este atât de gros, încât apa adunată nu a atins substratul de sare, astfel aceasta este un lac dulcicol. A fost amenajat pentru pescuit sportiv, fiind populată cu peşti. Lacul Mierlei este cel mai tânăr lac sărat, luând naştere la începutul anilor 1950 într-o dolină de sare. Aflat în mijlocul pădurii, lacul are o suprafaţă de 0,147 ha şi adâncime maximă de 1,85 m, fiind alimentat de câteva izvoare sărate de mici dimensiuni.

Muntele de sare

Formaţiunea geologică denumită Muntele de sare se află în imediata apropiere a Lacului Roşu, în partea nord-vestică a acestuia. În urma infiltraţiilor de apă şi a ploilor torenţiale, depozitele deluviale din această parte a masivului au fost afectate de alunecări de teren superficiale, în urma căruia a fost decopertat versantul, blocuri de sare apărând în lumina zilei. Ca urmare a solubilităţii ridicate a sării, apele de precipitaţii au săpat mii de şanţuri separate de creste mai mult sau mai putin late, numite de specialişti lapiezuri.

TRASEUL ECO-DIDACTIC AL SĂRII

Amenajarea unei infrastructuri de vizitare pentru mii de turiști într-o rezervație aproape neatinsă de 70 hectare, situată în zona centrală a stațiunii balneare Sovata este un proiect îndrăzneț al administrației locale și, în același timp, o adevărată provocare.

Pe terenul în cauză se găsesc munți de sare, cu floră și faună specifică, cinci lacuri sărate, unul de apă dulce, o mlaștină, doline în munții de sare. Aglomerarea în exces a stațiunii a condus la o ”invadare” necontrolată a întregii arii protejate de către turiști.

Studiile efectuate au arătat că proiectul inițiat trebuie să se supună unor alte legi și reguli, raportate la resursele naturale aflate în zonă, la relieful și istoria zonei.

Astfel, obiectivul primordial al proiectului a fost reprezentat de dezvoltarea infrastructurii de vizitare şi  creşterea  gradului de cunoaştere a valorilor naturale aflate pe teritoriul rezervaţiei naturale .

Asa au luat naştere aleile balneare amenajate pentru plimbări curative, de-a lungul lor regăsindu-se multiple puncte de odihnă, dotări cu mobilier urban, iluminat public şi arhitectural, trasee eco-didactice – caracterizate de un grad mai ridicat de dificultate, având ca scop principal prezentarea într-un mod cât mai natural a mediului înconjurător, locuri de observare a naturii: platforme de vizitare, foișoare belvedere – amenajate astfel încât să permită observarea mediului natural, fără a-l perturba, panouri de informare – instalate de-a lungul traseelor, in care sunt descrise specii relevante ale florei si faunei locale, fenomene geologice specifice rezervației, dar şi regulile ce trebuie respectate de către vizitatori;

Fiecare alee şi fiecare traseu creat te poartă parcă într-o lume magică.

LEGENDA DIN PĂDUREA ZÂNELOR

Se spune din bătrâni ca în locul unde astăzi se întinde lacul Ursului s-a aflat un mare palat în care trăia o zână. Farmecul ei era atât de mare, încât locul pe unde păşea era împânzit de flori. Într-una din plimbările sale, a zărit un flăcău care avea grijă de turma lui de oi.

“Ce frumos!”..- exclamă ea  cu inima exaltată privindu-l… Se îndrăgostise iremediabil de el şi de atunci nu avea nicio clipă de linişte. Dar legile nescrise ale zânelor interzicea orice întâlnire între cei doi… Doar noaptea, era momentul în care zâna putea să audă cântecele flăcăului la flaut. De îndată ce se iveau zorile de zi, zâna mergea înapoi în palatul ei lăsând în urmă un covor de flori…

“Fără tine nici urâtă, nici frumoasă NU POT TRĂI!…”

Zâna încalcă legile nescrise şi merse să se întâlnească cu tânărul. Însă cum coborî spre acel răriş, zâna observă cum flăcăul se săruta cu o tânără domniţă…

„Muritorule, vei plăti pentru aceasta greşeală!”… şi îl transformă pe el şi oile lui în stânci de sare.

Doar că întâmplarea a schimbat-o și pe zână. Nu s-a mai întors niciodată la palatul ei, umblând doar printre munţi și lăsând în urma ei flori de sare care proveneau din voalul rupt de către spinii tufelor.

“Scufundă-te!” spuse zâna cu privirea aţintită spre palatul ei. Palatul dispăru şi în locul lui o mare gaură apăru… Prăbuşită la pământ, zâna începu să plângă. Din ochii ei un pârâu sărat izvorî. În locul în care s-a prăbuşit palatul s-a format lacul Ursu, iar nemuritoarea zână este cea care încălzeşte apa lacului.

TURISMUL SOCIAL – UN PROIECT PENTRU DEZVOLTAREA STAȚIUNII

Pe lângă serviciile de cazare, welness, băi şi plimbări un punct forte în alegerea staţiunii pentru concedii îl reprezintă activităţile de divertisment existente într-o stațiune. Pornind de la premisa că rolul produsului turistic este de a corespunde nevoilor multiple ale turiştilor, la Sovata a luat naștere un proiect care vizează diversificarea oportunităţilor de petrecere a timpului liber, având ca rezultat creşterea duratei medii de şedere în staţiune a turiștilor. Proiectul are în vedere amenajarea unui spațiu de agrement multifuncțional în jurul cinematografului Doina. Aflată în centrul stațiunii, această zonă  este  un punct de plecare ideal pentru amenajarea unui astfel de spaţiu, cu amenajări specifice pentru desfăşurarea în condiţii corespunzătoare a evenimentelor culturale/de divertisment, totodată punând la dispoziţia publicului vizitator  diverse facilităţi de recreere în aer liber.

Printre activitățile proiectului sunt prevăzute, printre altele: reamenajarea zonei verzi în jurul Cinema Doina, prin realizarea de alei pietonale, locuri de discuţii şi odihnă și locuri de joacă pentru copii, amenajarea unei scene şi a unui amfiteatru în aer liber, precum și dotări cu wifi, sistem de sonorizare,  iluminat public, grupuri sanitare și mobilier urban.

OAZĂ DE SĂNĂTATE

Ritmul cotidian din ce în ce mai alert, stresul, poluarea, precum și alți factori influențează în mod negativ sănătatea și calitatea vieții. Tocmai de aceea, turismul de tratament, ca formă specifică a turismului de odihnă, a luat o amploare din ce în ce mai mare în ultimii ani.

În perspectiva anilor ce vor veni, această formă de turism va lua o amploare şi mai mare, constituind una din sursele cele mai mari de venituri, mai ales în ţara noastră.

Turismul balnear presupune atât realizarea unor tratamente complexe de recuperare în staţiunile balneoclimaterice, cât şi efectuarea de excursii şi odihnă.

Sovata este o staţiune cunoscută pentru efectele terapeutice a climei, a nămolului existent şi nu în ultimul pentru lacurile cu proprietăţi terapeutice.

Staţiunea de tratament s-a amenajat în anul 1875 în jurul lacului Ursu, pentru ca în anul 1884 să devină un centru balnear de interes zonal cunoscut de locuitorii oraşelor şi comunelor din apropiere.

Spectrul bolilor ce pot fi tratate este unul larg dintre care amintim:

• Boli ginecologice
• Insuficienţă ovariană
• Cervicită cronică
• Metrosalpingită cronică
• Spondiloză cervicală
• Spondiloză lombară
• Tendinite
• Tendimiozită
• Afecţiuni degenerative, inflamatorii şi reumatismale
• Stări posttraumatismale(după operaţii vindecate la articulaţii, muşchi, luxaţii entorse)
• Boli ale sistemului nervos periferic
• Boli cardiovasculare(ulceraţii, acrocianoza)
• Boli endocrine.

Pentru tratarea acestor afecțiuni sunt folosite ape clorate şi sodice prezentând fenomene heliotermale, instalaţii pentru electroterapie, saune, săli de gimnastică, precum și plaje amenajate. Printre procedurile de tratament practicate, cele mai eficiente s-au dovedit a fi: împachetările cu nămol cald, kinetoterapia, electroterapia, gimnastica medicală, plaja, băile calde în cadă sau în bazin sau hidroterapia.

TRADIȚII ȘI OBICEIURI

În Sovata și în împrejurimile stațiunii, păstrarea tradițiilor și obiceiurilor înseamnă atât perpetuarea moștenirii unor valori culturale și spirituale, cât și un prilej de distracție și voie bună.

Zilele Lacului Ursu

După mai mult de 143 ani de la formarea lacului, orașul aniversează în fiecare an ziua de naștere a acestui miracol al naturii, eveniment care a devenit principala sărbătoare al orașului. Cu acestă ocazie sunt organizate, pe  parcursul a trei zile, programe culturale și de  divertisment care asigură buna dispoziție a participanților.

Aniversarea are loc în fiecare an, la sfârșitul lunii mai și contribuie la creșterea popularității Lacului Ursu din Sovata.

Zilele Lacului Ursu sunt organizate de Primăria Orașului Sovata, de obicei în ultimul sfârșit de săptămână a lunii mai.

Festivalul Dovleacului

Eveniment strâns legat de meșteșugurile tradiționale practicate în orașul și în zona Sovata, Festivalul Dovleacului se organizează din anul 2014, din inițiativa Primăriei Orașului și a Asociației de Turism Sovata, de obicei în jurul datei de 20 octombrie.

Festivalul Dovleacului mobilizează aproape toate instituțiile, ONG-urile și pe locuitorii orașului, deoarece programul festiv se derulează timp de 3 zile și are activități variate și interesante, dând tuturor posibilitatea să participe în organizare. Cu această ocazie, o parte a stațiunii este decorată cu dovleci de toate tipurile și felurile, iar structurile turistice aflate de-a lungul aleii dovlecilor își decorează terasele și intrările cu dovleci. Se pot vedea adevărate compoziții făcute din dovleac. Meșteșugarii colorează aleea dovlecilor cu produse artizanale, iar restaurantele pregătesc oferte speciale din dovleac. Nu lipsesc nici programele culturale și de divertisment, iar artiștii asigură spectacole de muzică și dans pe scena montată în centrul stațiunii, decorată cu dovleci și cu alte aranjamente legate de toamnă. De obicei, organizatorii achiziționează în jur de 1500 bucăţi de dovleac cu care este decorată stațiunea, iar cadrele de învățământ și copii din toate instituțiile de învățământ se implică în decorarea aleii. An după an, tot mai mulți turiști sosesc la Sovata să participe la acest eveniment.

Festivalul sarmalelor din Praid

Cu o tradiţie de peste 14 ani, festivalul urmăreşte, alături de asigurarea unei atmosfere de voie bună, consolidarea relaţiilor culturale între regiunile participante, precum şi conservarea tradiţiilor culinare prin promovarea unui preparat  gastronomic – sarmaua, o  mâncare care permite multă creativitate, inventivitate și originalitate.

Festivalul baloanelor cu aer cald

Parada Baloanelor cu Aer Cald, eveniment recunoscut internațional, a marcat în 2018 cea de-a 13-a ediție. Acest eveniment se organizează în fiecare an în luna septembrie, la Câmpul Cetății. Pe parcursul a trei zile sunt organizate mai multe programe de sport și de divertisment. Participanții au ocazia să încerce zborul cu baloane sau să admire parada acestora, cum se înalță peste dealurile din împrejur, descriu un cerc și coboară pe locul evenimentului.

DE CE ESTE SOVATA DESTINAȚIA IDEALĂ DE CONCEDIU

– este un ţinut plin de cultură, tradiţii, istorie, cu oameni gospodari şi primitori, cu o natură de-a dreptul spectaculoasă, un loc în care turiștii pot să descopere frumuseţea locurilor, o lume a valorilor naturale, istorice, culturale şi tradiţionale.

– este alegerea ideală pentru petrecerea unei vacanţe în familie, cu toate atracţiile pe care le poate oferi o staţiune balneară vara şi una montană iarna.

– turismul de week-end este prezent în staţiunea Sovata şi cuprinde călătorii de scurtă durată, efectuate în scopuri de odihnă. Dezvoltarea acestei forme de turism în staţiune este una în creștere.

 – o alta formă a turismul practicat la Sovata este şi unul social. Este destinația ideală pentru familişti, pentru doritorii de linişte care vin să petreacă aici mai multe zile sau pentru cei care doresc să îşi îngrijească sau să îşi amelioreze starea de sănătate, fie că au sau nu o recomandare medicală.

Acestea sunt îngredientele ideale pentru un sejur perfect în oraşul SOVATA!