Despre Muntele Ceahlau se spune ca s-a facut din porunca imparateasca. Masivul moldav poarta cu sine multe legende si a dat nastere la o sumedenie de povesti. Zarit de la mari distantele, Ceahlaul este cautat de multi turisti pentru frumusetea si misterul sau, Cheile Bicazului si Lacul Rosu, fiind doua dintre acestea. Despre Cehlau se mai spune ca este un munte sfant, alaturi de Muntele “Tabor” din Israel si “Muntele Athos” din Grecia.

Dorind a-i apara pe locuitorii acestor locuri de hoardele barbare venite de la Rasarit, imparatul roman Traian, cuceritorul Daciei, a dat porunca sa se inalte acest munte pentru a pune o stavila in calea navalitorilor. Pentru a fi dusa la indeplinire porunca imparateasca, au fost adunati toti robii luati de la Decebal, carora li sa adus la cunostinta greaua incercare la care trebuiau sa faca fata. Trebuiau sa aduca si sa aseze, pe locul viitorului munte, piatra peste piatra, stanca peste stanca, pana cand gramada se va fi ridicat suficient de inalta pentru a-l multumi pe imparat. Truda a fost cumplita. Cei mai multi au pierit datorita epuizarii dar, in final, porunca a fost indeplinita. Imparatul, multumit de cele facute, a cerut ca in varful muntelui sa fie asezata o toaca. Un soldat a primit porunca sa stea de straja si sa bata toaca ori de cate ori o vedea navalind vrajmasii, spre a vesti pe locuitorii din vale. Aceasta pana intr-o zi, cand o sageata
vrajmasa il rapuse pe soldat si nu mai avu cine bate toaca. De atunci s-au pornit dusmanii pe tara ca roiu… O alta legenda spune ca demult, traia candva, ascuns intr-o vagauna a Ceahlaului, un capcaun. El era o mare napasta pe capul oamenilor caci ademenea fetele tinere, le ducea pe platoul muntelui si le transforma in stane de piatra cu infatisari ciudate. Intr-o zi, un
gospodar din Vatra Calugarenilor, a carui fata fusese rapita in ajun de capcaun, i-a convins pe ceilalti oameni din sat sa se inarmeze cu topoare, coase, palose, buzdugane si sa se aseze la panda in Gura Bistricioarei, pentru a-l rapune pe capcaun. si ei asa au facut. Din varful muntelui insa, capcaunul i-a zarit si, furios, s-a tot gandit cum sa-i distruga pe razvratiti. Odata cu caderea noptii, el a dezlantuit o furtuna teribila apoi, cand potopul era in toi, a smuls din crestetul Ceahlaului o stanca uriasa si a pornit cu ea in zbor sa o pravaleasca peste satul razvratit. Dar duhul cel bun al muntelui Ceahlau, pe care oamenii locului si l-au inchipuit intotdeauna ca pe un mosneag albit de ani, s-a prefacut intr-un voinic chipes si, calare pe un cal inaripat, a pornit dupa capcaun. Urmarirea a fost apriga, vicleanul capcaun facand tot felul de miscari inselatoare, doar-doar o reusi sa ajunga deasuspra oamenilor sa slobozeasca bucata de munte pe capetele
lor. Mai abil, duhul Ceahlaului a reusit sa loveasca cu spada peste ghearele capcaunului si uriasa stanca a cazut in afara satului, pe malul Bistritei, acolo in locul unde o vedem si astazi.
Despre Ceahlau, Ion Simionescu scria in 1940: “Pe tot intinsul tarii nu este alt munte mai cunoscut, mai cautat, mai des pomenit. A dat nastere la povesti si legende in popor, la descrieri minunate din partea multor scriitori. Faima lui nu consta numai in amanuntita arhitectura a formelor de piatra, care au rascolit imaginatia poporului, nu i-au stabilit-o numai impunatoarea-i infatisare, inaltandu-se deasupra elorlalti munti invecinati, cat faptul ca prin aceasta e in adevar un far zarit de la mari departari”. Cheile Bicazului fac parte din Parcul National Cheile Bicazului – Hasmas, reprezentand o rezervatie naturala complexa. Acestea s-au format la capatul Masivului Hasmas, prin actiunea raului Bicaz, desfasurandu-se intre Bicaz – Chei si Lacul Rosu. Panta de scurgere a apelor este atat de mare incat eroziunea in adancime continua. Cheile Bicazului se ramifica pe toate cursurile de apa ale afluentilor Bicazului, creandu-se chei cum ar fi Cheile
Lapusului, sugaului, Bicajelului, aceasta facandu-le cu atat mai spectaculoase. Peretii de calcar prezinta fete netede alternand cu colturi de stanca, crapaturi, grote, toate uimitoare prin salbaticie. Cu inaltimi de 300-400 de metri, peretii cuprind si stanci deosebite cum ar fi
Poarta de Piatra, Piatra Altarului, Piatra Pintestilor, Piatra Arsitei. Flora Cheilor cuprinde 300 de specii de plante cu flori din care o parte sunt raritati. Cetina de negi si tisa sunt de asemenea prezente aici, raritati in lantul carpatic si ele. Accesul se face pe drumul national DN 12 dinspre Bicaz sau dinspre Borsec. Lacul Rosu (Ghilcos) lac de baraj natural, se afla la altitudinea de 980 m, in apropierea Cheilor Bicazului, la o distanta de aproximativ 26 km de orasul Gheorgheni din judetul Harghita, pe Drumul national 12/C, in statiunea cu acelasi nume. Este in forma de “L”, adanc de 10 m (adancimea maxima de 10,5 m, avand o suprafata de 12,7 ha si o circumferinta de 2830 m. Lacul s-a format relativ recent, in vara anului 1837. Atunci s-a intamplat ca in urma ploilor abundente marea cantitate de moloz stancos de pe versantul nordic al Stancii Ucigasului a alunecat, blocand drumul Paraului Bicajel. Apa s-a acumulat formand un lac de baraj
natural. Vraja deosebita este amplificata de multimea trunchiurilor goale ale brazilor de odinioara, care ies din apa strapungand imaginea Micului Suhard reflectat in oglinda lacului. Numele de
Lacul Rosu provine de la gresia rosie tertiara, transportata de Paraul Rosu, care a vopsit in rosu imprejurmile pana la lac. Lacul, din pacate, este periclitat de marea cantitate de aluviuni transportata de paraurile afluente (Rosu, Licas,
Oii, Huhard si Ghilcos). Traditia populara pastreaza doua legende legate de originea lacului: odata, traia in Lazarea o fata de o frumusete rar intalnita, care se numea Estera. S-a dus odata la targ, la Gheorgheni. A intalnit acolo un flacau voinic care se lua la tranta si cu ursul. Cum s-au vazut, s-au si indragostit. Flacaul a rugat fata sa-i fie mireasa. Dar cununia nu s-a putut face, caci flacaul a fost luat in armata. Fata il astepta, tot il astepta si pe-nserate se ducea cu ulciorul la izvor, unde statea ore in sir, in nadejdea ca se va intoarce alesul inimii sale. Canta asa de trist, incat auzind-o se induiosau si muntii. Era intr-o duminica dupa-amiaza, cand trecand pe acolo, a fost vazuta de un talhar, care reprezindu-se la ea, a ridicat-o in sa, zburand ca vantul spre suhardul Mic, intre stancile cu o mie de fete, unde locuia. I-a promis fetei si aur, si argint, numai sa-l indrageasca, dar fetei nu-i trebbia nimic. Talharul isi pierdu rabdarea
si voia s-o ia in casatorie cu sila. Estera a strigat catre munti, implorandu-le ajutor. Stancile cuprinse de strigatele indurerate au raspuns cu tunete. S-a pornit o ploaie torentiala, maturand tot ce intalnea in cale. Acolo au ramas, sub faramaturile stancilor fata si talharul. si apoi s-au adunat acolo apele muntilor, formand Lacul Rosu (Ucigasul). O a doua legenda relateaza ca pe pajistea dintre versantii muntilor a fost o stana. Ciobanii,
vazand apropierea furtunii, au incercat sa se refugieze, dar Muntele Ucigas, daramandu-se, i-a ingropat impreuna cu oile. Despre masivul moldav se mai spune ca in lume exista trei munti sfinti: “Muntele Tabor” din Israel, acolo unde Iisus Hristos, in presenta a trei apostoli – Petru, Iacov si Ioan – s-a
schimbat la fata, aratandu-si Dumnezeirea; “Muntele Athos” din Grecia si “Muntele Ceahlau” din Romania. Atat muntele Athos, cat si muntele Ceahlau sunt considerati munti sfinti din cauza numeroaselor manastiri si ale unei intense vieti isihaste. Acesti munti au si o pozitie geografica aproape similara. Muntele Athos are doua varfuri: Athos si Panaghia. La fel, si muntele Ceahlau are doua varfuri: Toaca si Panaghia.