Dincolo de legenda, pesterea Polovragi este o formatiune carstica situata pe Valea Oltetului.
Cheile râului au pereti paraleli situati la o distanta de 3-4 m jos si 10-20 m în partea superioara. Zona este bogata din punct de vedere floristic si peisagistic. Pe putinul sol format între stâncile calcaroase vegeteaza fagul, artarul, carpenul, ulmul, alunul, sângerul, carpinita. Exista peste 300 de specii de plante caracteristice terenurilor calcaroase: unghia ciutei, strejnicul, ruginita, cornutul de Banat, garofita, mixandra de munte, stelita vânata si altele. Existå si o padure seculara de castan comestibil si poiana cu narcise. Aceasta este situata la patru km sud de Chei. Dintre pasari se pot întâlni lastunul de stâncå si fluturasul de
stânca, specii foarte rare în România. Exista însa multe pesteri. Majoritatea sunt, însa, inaccesibile. Polovragiul este cea mai mare si mai importants dintre ele. Vechiul meandru subteran al Oltetului este sapat la 200 de metri
de intrarea în chei. Galeria principala este lunga de 9000 de metri. Din ea se desprind mai multe culoare laterale, cele mai multe colmatate.
Exista trei sectoare. Primul începe de la fosta resurgenta si tine pâna la Culoarul Stâlpului. Existå si doua culoare laterale mici, mai important fiind cel din dreapta, „Culoarul liliecilor“. Galeria este electrificata. Are o înaltime cuprinsa între doi si opt m si o latime în jur de zece metri.
Sectorul Ogiva, delimitat de Culoarul Stâlpului si Culoarul Sufocat, începe la aproximativ 400 de metri de la intrare. Latimea este constanta, însa înaltimea variaza între 0,5 si doi metri.
Ultimul sector de la Culoarul Sufocat si capatul nordic al galeriei continuå pestera pâna la un sorb colmatat. Înaltimea si latimea se reduc. Formatiunile stalagmitice devin numeroase. Atmosfera în Polovragi este relativ calda. Este umeda si lipsita de curenti de aer. Are o fauna saraca. Traseul vizitabil pentru turisti este de 800 de metri, partial iluminat.