Parca desprins din timpurile stravechi, zimbrul este o specie aflata in pericol de disparitie dupa ce sute de ani a fost vanat fara discernamant de populatiile europei. Confundat de multe ori cu bourul din legenda lui Dragos-Voda si a Moldovei, zimbrul capata legitimitate odata cu suirea lui pe stema Romaniei. Trecerea de la bour la zimbru se produce sub domniile lui Mihail Sturza si ale lui Grigore Alexandru Ghica, cand apare tendinta de a se modifica aspectul animalului heraldic. In Romania mai traiesc, la ora actuala, 49 de exemplare: trei in gradini zoologice, opt in rezervatiile de la vanatori – Neamt, Hateg si alti 38 in crescatoria de la Bucrani Dambovita, ridicata pe timpul lui Ceausescu. Zimbrii nostri sunt de fapt polonezi si bulgari la origine.

Zimbrii sunt cele mai grele animale de uscat din Europa avand o lungime in jur de 2,9 metri si o inaltime de 1,9 metri. Un zimbru poate cantarii pana la 920 kg. Comparativ cu ruda sa din America – bizonul, zimbrul este mai inalt, dar mai putin masiv si cu parul mai scurt. Zimbrul traieste in padure, si are foarte putini dusmani naturali, existand doar cateva relatori din secolul al XIX-lea incoace ale atacurilor din partea lupilor si ursilor. Pentru a putea locuii confortabil, unui zimbru ii trebuie cel putin cinci hectare de pamant. Padurile cu rasinoase si foioase, plantatiile tinere si micile poieni le sunt prielnice, pentru ca gasesc vegetatie din abundenta. Acest animal obisnuie ste sa manance inainte de rasaritul soarelui, pentru ca ii este foame dupa pauza din timpul noptii. Apoi se odihnesc si isi rumega hrana. Zimbrii nu sunt aceeasi specie cu bourii, care sunt simbolul Moldovei. Zimbrul este simbolul national al Belarusului. Aceste animale traiesc 28 de ani in captivitate, si mai putin in salbaticie. Pot avea pui la varste intre 4 si 20 de ani la femele si intre 6 si 12 ani la masculi. Teritoriul bizonilor poate ocupa si 200 de kilometri patrati. Unele turme prefera pajistile si poienile din padure. Din nefericire, in Europa de Vest, zimbrii au disparut inca din secolul al XI-lea, mai putin in Ardennes unde au rezistat pana in secolul al XIV-lea. Ultimul zimbru din Moldova a fost ucis in 1762, iar din Transilvania in 1790. In estul Europei, zimbrii erau proprietatea regilor poloni, lituanieni si tarilor rusi. Regele Sigismund I al Poloniei a instituit pedeapsa cu moartea pentru braconarea zimbrilor in anii 1500. Ultimul zimbru in salbaticie a fost ucis in Polonia in1919, iar din lume, in 1927, in Caucaz. in 1927 mai putin de 50 de zimbrii mai ramasesera in lume, toti in gradini zoologice, ultimii zimbrii in salbaticie fiind ucisi de bracconieri dupa primul razboi mondial. Zimbrii au fost reintrodusi cu succes in salbaticie incepand cu 1951. Se gasesc in zone protejate din paduri din Polonia si Belarus, turme existand si in Lituania, Ucraina, Rusia si Kirgizstan, iar gradini zoologice din 30 de tari au exemplare din acest animal. In Romania pot fi admirati in rezervatia Dragos- Voda de la Vanatori Neamt, la Neaga – Bucsani, Dambovita (cea mai mare rezervatie din tara ca numar de exemplare), la Hateg – Silvut, la Gradina Zoologica din Targoviste si, un singur exemplar, la Gradina Zoologica din Bucuresti. In 2000, pe glob, existau 3600 de exemplare, toate descinzind din doar 12 indivizi. O diversitate genetica limitata, foarte vulnerabili la boli.In anul 1970,la rezervatia “Dragos-Voda”, au fost aduse trei exemplare de zimbri, originare din Polonia. in anul 1974 se nasc primele doua exemplare in cadrul rezervatiei: Rosina si Roco. In 1977, la 24 noiembrie, au fost adusi din fosta URSS cinci zimbri caucazieni: Medalist, Mentol, Metocika, Meringhia si Mexicana. Dupa anul 1977, s-au realizat mai multe schimburi intre exemplarele de zimbri din rezervatiile existente in Romania in scopul mentinerii diversitatii genetice. Un studiu facut in anul 1998 de catre Societatea Zoologica din Londra confirma viabilitatea ecositemelor forestiere din Muntii Neamtului pentru viata zimbrului in libertate. Pe acesta baza, la nivelul administratiei parcului au inceput actiunile pentru atingerea acestui obiectiv ambitios, reintroducerea zimbrului in libertate. Obiectivul major este acela de a realiza un Centru de Reproducere si Management al Zimbrului pe o suprafata de apropximativ 107 ha, cu toate utilitatile necesare: tarcuri de carantina, tarcuri de acomodare, tarcuri de preeliberare, laborator biologic etc. De asemenea, in iernile aspre si geroase, unii zimbri din Rezervatia Bucovinskaia (Ucraina) traverseaza granita haladuind in nordul tinuturilor sucevene aflate la o distanta de aproximativ 80 km de Rezervatia “Dragos-Voda” Vanatori-Neamt.