Asociaţia Montană Carpaţi pune Munții Cernei pe harta de turism european pedestru

Asociaţia Montană Carpaţi a finalizat  proiectul pentru dezvoltarea turistică și economică din zona Munților Cernei, “City Break în munţii Cernei”, inițiativă finanţată de Fundaţia Orange cu 32.000 de lei prin intermediul “Susţine un ONG”, program ce încurajează implicarea angajaţilor companiei Orange în proiecte sociale.

Scopul proiectului a fost de a facilita accesul unui număr tot mai mare de turiști în zona Parcului Național Domogled – Valea Cernei, contribuind implicit la creșterea cererii de servicii și produse locale. Beneficiari direcți sunt cele peste 3500 de persoane ce locuiesc în cătune izolate din munții Cernei, pentru care dezvoltarea turismului local înseamnă creșterea veniturilor și îmbunătățirea condițiilor de trai pe termen lung.

„Muntele și dezvoltarea sustenabilă merg mână în mână, de aceea cred în acest proiect și în cauza pe care o promovăm prin intermediul lui. Consider că trebuie să ajutăm comunitățile din zone izolate, care încă păstrează obiceiuri străvechi într-o lume urbanizată și industrializată”, a declarat Mirela Șcurina, coordonator proiect și Billing Manager, Orange Services România.

Beneficiarilor direcți li se adaugă și cel puțin 20.000 de turiști amatori ai turismului de aventură, ecvestru, speoturism, religios, etnografic, agroturism, care vor beneficia de acum încolo de căi de acces sigure și confortabile. În plus, proiectul pune țara noastră pe harta turistică europeană: o clasă aparte de beneficiari vor fi acei turiștii interesați să parcurgă așa numitele magistrale europene de turism pedestru de lungă distanță. Un segment din magistrala E8 coincide exact cu traseul de creastă al munților Cernei.

În anul 2020, traseele din munții Cernei refăcute de Asociația Montană Carpați au însumat 71 de km, din care mai mult de 30 de km din traseul de bandă roșie de pe creastă, restul fiind trasee de acces înspre cătunele izolate ale comunei Cornereva. Reabilitarea a fost posibilă cu sprijinul organizației Salvamont România și a unui număr de 120 de voluntari, dintre care 33 angajați Orange. Cu doi ani în urmă, Asociația Montană Carpați a refăcut marcajele pe restul de 92 km de poteci din acest masiv, începând cu cele din jurul Băilor Herculane.
”Prin marcarea și ecologizarea traseelor, alături de reabilitarea infrastructurii montane în general, ne-am propus să asigurăm premizele unei dezvoltări sustenabile în aceste cătune unde resursele de creștere economică sunt limitate. Lansăm un apel către toți

turiștii din România: să ia în considerare ideea unui concediu în Parcul Național Domogled – Valea Cernei, nominalizat de celebra publicație New York Times pe locul

50 între cele 52 de recomandări de destinații turistice pentru anul 2020. Îi asigurăm că vor avea parte de o experiență turistică memorabilă, într-un parc cu geodiversitate și biodiversitate uimitoare” a spus Oana Blîndu, preşedintele Asociației Montane Carpați.

Pentru mai multe informații despre proiect: Florin Fratu, Coordonator proiect, telefon:

0726.397.613, email: office@asociatiamontanacapati.ro

 Despre Asociația Montană Carpați

 Asociația Montană Carpați este o organizație neguvernamentală înființată în anul 2008 cu scopul de a promova patrimoniul montan al țării, mai ales în rândul tinerilor și al copiilor. Principalele programe desfășurate sunt: “Voluntar în Carpați”,“Inițiere la înălțime”, “Și muntele e o școală”. În domeniul infrastructurii montane, Asociația care activează deja de 12 ani, a acoperit trasee ce însumează peste 3500 de km și deține experiența necesară pentru a fi, după Salvamont, organizația cu cel mai mare volum de lucrări în domeniu. Pentru detalii, vizitați https://asociatiamontanacarpati.ro/

 Despre Fundația Orange

Fundația Orange este o organizaţie non-profit și se implică în viaţa comunității, prin realizarea de proiecte de filantropie,menite să aducă schimbări pozitive în viaţa persoanelor dezavantajate. În cei peste 8 ani de activitate, Fundația Orange a investit peste 6.5 milioane de euro în proiecte de educație digitală pentru persoane defavorizate şi în proiecte de sănătate, educație, cultură în beneficiul persoanelor cu deficiențe de vedere/sau de auz, în scopul integrării lor sociale. Pentru detalii, vizitați http://www.fundatiaorange.ro

 Despre Parcul Naţional Domogled-Valea Cernei

Parcul Naţional Domogled-Valea Cernei, înfiinţat în anul 1990, având administraţie proprie începând cu anul 2003, este cel mai mare parc național din România cu o suprafață de 61211 ha. Din punct de vedere teritorial parcul este situat în sud-vestul României și se întinde pe suprafaţa a 3 judeţe: Caraş-Severin, Mehedinţi şi Gorj, iar din punct de vedere geografic se întinde peste bazinul râului Cerna, de la obârșie pâna la confluența cu râul Belareca, peste masivul Munților Godeanu și al Munților Cernei pe versantul drept și respectiv Munților Vâlcanului și Munților Mehedinți pe versantul stâng. Parcul Național Domogled-Valea Cernei o zonă de o frumusețe aparte ce oferă tuturor iubitorilor de natură experienţe unice și inedite.

 

Revista Descopera Romania nr 219

Revista-Descopera-Romania-nr-219

14 hectare de paradis – Gradina Botanica “ALEXANDRU BORZA” din Cluj-Napoca

CU O ISTORIE DE 100 DE ANI, PARADISUL MULTICOLOR AMPLASAT ÎN APROPIEREA CENTRULUI VECHI AL ORAŞULUI CLUJ-NAPOCA ESTE UNA DINTRE CELE MAI IMPORTANTE OBIECTIVE TURISTICE ALE LOCALITĂŢII, CARE ATRAGE ANNUAL PESTE 150.000 DE VIZITATORI DIN ŢARĂ ŞI DIN STRĂINĂTATE.

Grădina poartă numele celebrului savant Alexandru Borza

Înfiinţată în anul 1920 de către cunoscutul botanist Alexandru Borza. Născut la Alba Iulia, la 21 mai 1887, Borza a absolvit Facultatea de Ştiinţe din Budapesta şi a obţinut doctoratul în ştiinţe “summa cum laude”. Grădina botanică ce îi poartă numele nu este singura sa realizare lăsată moştenire generaţiilor viitoare – tot Borza a fost cel care a avut, împreună cu Emil Racoviţă, iniţiativa înfiinţării Parcului Naţional Retezat. Organizator al primului Congres al Naturaliștilor din România, în anul 1931, președinte al Comisiei Monumentelor Naturii, în anul 1938 şi membru fondator al Academiei de Științe din România, este iniţiatorul unei legi pentru ocrotirea naturii, votată în 1930 de către Parlamentul României. Latura ştiinţifică s-a întrepătruns cu cea civică pentru acest erudit trasilvănean, Alexandru Borza aflându-se printre elita ardeleană care a participat la Alba Iulia, la 1 Decembrie 1918, la actul Marii Uniri. Savant de renume european, Alexandru Borza a fost ales, înanul 1954, președinte de onoare al Congresului Internațional de Botanică de la Paris.

Pojorâta Bucovinei – file de istorie

“În munții Bucovinei se află-o așezare

Frumoasă, cum să spun, cum alta-n lume nu-i,

Ce nu-i un sat așa, un sat ca orișicare.

Ci-i locul drag natal, și-al meu, și-al tău, și-al lui…

 

Și stă Adam și Eva demult și-l tot veghează,

Muncelu-n ceia parte se înalță ca un scut.

La Piatra Străjii și-astăzi istoria e trează…

Din câțiva străjereni, tot locul s-a umplut.

 

De oameni și de locuri ce multe se pot spune!…

Dar eu din toate-acestea nu am putere-atâta.

Ce pot, o fac acuma și spun la-ntreaga lume,

Că satul ca-n poveste se cheamă Pojorâta”

Mihai Ilieș, 1983

Palatele Timişoarei – Grandoare şi opulenţă

Palatele Timişoarei constituie un ansmablu architectural ce conferă încă un atribut de unicitate oraşului. Istoria lor a urmat, în mare parte, istoria vremurilor, parte dintre ele fiind readuse la viaţă după vitregiile perioadei comuniste.

Palatul Lloyd

Amplasat pe partea Pieţei Victoriei denumită Corso, palatul Lloyd este o construcţie în stil eclectic, cu influenţe secession. În perioada interbelică, aici funcţiona Café Wien, locul de întâlnire a elitei societăţii timişorene.

Timisoara – diversitate multietnică şi multiculturală

Ceea ce face din Timişoara un etalon al României, un spaţiu unic şi inovator este, poate în primul rând, diversitatea multietnică şi multiculturală, atmosfera de toleranţă şi mai ales melange-ul armonios rezultat din alăturarea şi întrepătrunderea de tradiţii, obiceiuri şi culturi aparţinând unei multitudinii de etnii, într-un oraş aflat la confluenţa mai multor civilizaţii.

Într-un spaţiu în care romano-catolicii reprezentau majoritatea, conştiinţa religioasă nu a fost îngrădită, fiind practicate liber religiile ortodoxă, mozaică, reformato-calvină, evanghelico-luterană şi greco-catolică.

Timisoara – un spaţiu cultural cu accente europene

Banatul în general şi Timişoara în mod special reprezintă zone emblematice pentru diversitatea culturală şi etnică, cu accent pe păstrarea identităţii naţionale. Îngemănarea reperelor culturale unice provenite din varii şi profund diferite identităţi etnice a fost aici factorul care a conferit acest element de unicitate şi culoare. Mai mult, o veritabilă Poartă a Occidentului, Timişoara – multilingvă şi multiconfesională, a avut abilitatea şi deschiderea de a primi şi integra valorile culturale europene, fapt care a creat aici o mentalitate aparte, europeană, un spirit liber şi un nivel crescut de toleranţă.

CARTIERELE TIMISOAREI – MICI ORASELE INTR-UN MARE ORAS

ISTORIA FIECĂRUI ORAȘ SE ȚESE DIN POVEȘTILE VECHILOR CARTIERE. DUPĂ AȘEZAREA SAU ALCĂTUIREA LOR, CU MAHALALE SAU LOCURI DE PROMENADĂ, CU FĂBRICUȚE SAU TÂRGURI, CU CASE ÎNGHESUITE SAU PALATE STRĂLUCITOARE, ELE AU FOST ACELEA CARE AU DAT ORAȘELOR CULOAREA, PARFUMUL ȘI IDENTITATEA. ÎN TIMIȘOARA, ”MIEZUL” A FOST DINTOTDEAUNA CETATEA. DE JUR ÎMPREJURUL SĂU S-AU RIDICAT PE RÂND CARTIERELE, IAR LIMITELE DINTRE ELE ȘI ZONA VECHII FORTIFICAȚII A DISPĂRUT CU TIMPUL. ÎN ACEASTĂ METROPOLĂ, CARTIERELE ȘI-AU PRIMIT NUMELE ÎN FUNCȚIE DE ISTORIA LOCULUI, DE OAMENII CARE LOCUIAU ACOLO ȘI DE ÎNDELETNICIRILE LOR. MAI MULT, ELE FUNCȚIONAU APROAPE CA NIȘTE MICI ORĂȘELE, SUBSCRISE MARELUI ORAȘ. CELE MAI VECHI ȘI MAI IMPORTANTE CARTIERE ALE TIMIȘOAREI SUNT FABRIC, IOSEFIN ȘI ELISABETIN.

TIMISOARA DE IERI SI DE AZI

Dintotdeauna, Timişoara a reprezentat un reper important pe harta României. Un oraş îndrăzneţ, al premierelor şi al inovaţiei, Timişoara este, în primul rând, un loc al multiculturalităţii şi al toleranţei.

Fericitul melange etnic, care a dat dintotdeauna culoare şi strălucire acestei urbe, este poate cea mai importantă caracteristică, menită să-i confere un statut aparte, de Poartă a Occidentului. Aici etniile nu au segregat societatea, ci şi-au adus, în armonie şi echilibru, contribuţia la dezvoltarea ei generală, punându-şi amprenta de unicitate asupra acestei colectivităţi. Timpul nu a erodat această particularitate, iar echilibrul a fost menţinut cu toate că raportul etnic s-a schimbat în funcţie de perioada istorică traversată.

SINAIA – ORAŞUL REGAL (II)

Peleşul – reşedinţa de suflet a regilor României

„Castelul Peleş este un simbol al independenţei şi puterii ţării noastre.Cea mai frumoasă coroană regală este încrederea şi dragostea românilor, iar valoarea ei stă în propriile merite ale României.” (Majestatea Sa Regele Mihai).

Vară de vară, primul suveran al României avea să revină la Sinaia, iar cinci ani mai târziu, acesta cumpără de la Eforia Spitalelor Civile 1000 de hectare din Moșia Sinaia sau Piatra Arsă. Aici avea să se ridice, începând cu anul 1877, Castelul Peleș, piatra de temelie fiind pusă în ziua de 22 august. Lucrările la impresionanta opera arhitectonică au durat până în anul 1883, între timp familia regală locuind la Castelul Foișor, construcție începută în același timp, dar terminată mult mai devreme. Această construcţie va deveni Casă de vânătoare a primului Rege al României şi ulterior reşedinţă a regilor Carol al II-lea şi Mihai I.