Revista Descopera Romania!

CU O ISTORIE DE 100 DE ANI, PARADISUL MULTICOLOR AMPLASAT ÎN APROPIEREA CENTRULUI VECHI AL ORAŞULUI CLUJ-NAPOCA ESTE UNA DINTRE CELE MAI IMPORTANTE OBIECTIVE TURISTICE ALE LOCALITĂŢII, CARE ATRAGE ANNUAL PESTE 150.000 DE VIZITATORI DIN ŢARĂ ŞI DIN STRĂINĂTATE.

Grădina poartă numele celebrului savant Alexandru Borza

Înfiinţată în anul 1920 de către cunoscutul botanist Alexandru Borza. Născut la Alba Iulia, la 21 mai 1887, Borza a absolvit Facultatea de Ştiinţe din Budapesta şi a obţinut doctoratul în ştiinţe “summa cum laude”. Grădina botanică ce îi poartă numele nu este singura sa realizare lăsată moştenire generaţiilor viitoare – tot Borza a fost cel care a avut, împreună cu Emil Racoviţă, iniţiativa înfiinţării Parcului Naţional Retezat. Organizator al primului Congres al Naturaliștilor din România, în anul 1931, președinte al Comisiei Monumentelor Naturii, în anul 1938 şi membru fondator al Academiei de Științe din România, este iniţiatorul unei legi pentru ocrotirea naturii, votată în 1930 de către Parlamentul României. Latura ştiinţifică s-a întrepătruns cu cea civică pentru acest erudit trasilvănean, Alexandru Borza aflându-se printre elita ardeleană care a participat la Alba Iulia, la 1 Decembrie 1918, la actul Marii Uniri. Savant de renume european, Alexandru Borza a fost ales, înanul 1954, președinte de onoare al Congresului Internațional de Botanică de la Paris.

Peste 10.000 de specii de plante, cultivate pe 14 hectare de teren

La cinci ani de la înfiinţare, în anul 1925, Grădina Botanică din Cluj-Napoca şi-a deschis porţile către public. Instituţie ştiinţifică, didactică şi educativă, ocupă o suprafaţă de 14 hectare, configuraţia variată a terenului fiind potrivită pentru climatizarea, creşterea şi dezvoltarea unor plante ce provin de continente diferite.

Zestrea Grădinii Botanice “Alexandru Borza” cuprinde nu mai puţin de 10.000 de specii de plante, grupate, ca localizare, în mai multe sectoare, fapt ce face mai facilă administrarea.

Faina acestei “pete verzi” a Clujului, aşa cum este cunoscută în zonă, a trecut de mult nu doar barierele oraşului, ci şi pe cele ale ţării. Cu specii are şi spectaculoase şi cu amenajări de excepţie, “Alexandru Borza” este considerate a fi una dintre cele mai frumoase grădini botanice din întreaga lume.

Locul de belvedere, de unde se poate admira întreaga grădină, este în zona turnului de apă, construit în anii 1920 pentru a servi ca sursă de alimentare cu apă pentru rețeaua de irigare și apeducte.

Grădina Botanică face parte dintr-o reţea ce aduce alături peste 450 de grădini botanice din aproximativ 80 de țări, acest lucru oferindu-i oportunitatea de a achiziţiona plante noi din toate colţurile lumii.

Un imens tablou cu flori

Sectorul Ornamental este de departe cea mai încântătoare zonă a grădinii. Aici sunt grupate specii şi varietăţi horticole decorative, ca un caleidoscop ce derulează, într-un carusel de formă şi culoare, anotimpurile în succesiunea lor. Colecţiile de lalele, narcise, zambile, dalii, cane, gladiole şi crini, ce se schimbă în funcţie de sezon, alcătuiesc parcă imense tablouri pictate de mâna Divinităţii. Rosariumul, una dintre principalele atracţii, conţine aproximativ 250 de specii. Delicateţea formelor şi magia culorilor, sunt completate de suavitatea parfumului emanat de mii de mici bijuterii ale naturii.

O Grădină Japoneză în mijlocul Clujului

Grupând, în obiective tematice, plante din diferite regiuni geografice, Sectorul Fitogeografic are, pe lângă latura estetică, o componentă educaţională. Aici se evidenţiază flora din zone diferite ale ţării, fiind foarte bine reprezentată pentru câmpia şi podişul transilvan, vegetaţia Munţilor Carpaţi şi litoralul Mării Negre. La fel de reprezentative sunt şi secţiuni ce reprezintă flora din alte ţări sau continente. Un exemplu este Grădina Romană, cunoscută şi sub denumirea de grădina lui Pliniu, aflată sub semnul zeiţei Ceres, zeița grâului și a recoltelor în simbolistica romană şi care adăposteşte vestigii romane descoperite în vechiul oraș Napoca. Cea mai reprezentativă şi mai exotică este însă Grădina Japoneză, construită între anii 1923-1924 în stilul tradiţional “gyo-no-niwa”, un stil tradițional japonez. Aici, în mijlocul unui lac artificial se află o mică insulă, unită de mal printr-un pod curbat, la capătul căruia se află o poartă.

Scara evoluţiei filogenetice

Sectorul Sistematic, unde plantele sunt grupate în funcţie de familia din care fac parte şi de amplasamentul lor pe scara evoluţiei filogenetice, este unul dintre cele mai importante compartimente din Grădina Botanică. Suprafaţa pe care sunt cultivate cele mai importante familii de plante este de aproximativ 4 hectare. Prin urmare, aici primează componenta de cercetare.

Un alt sector este cel Economic, unde plantele sunt grupate după modul lor de utilizare. Astfel, regăsim în această zonă plante alimentare, tehnice, furajere, melifere şi tinctoriale.

Sectorul destinat persoanelor cu deficienţe de vedere este unul din spaţiile create relativ recent, la solicitările repetate ale comunităţii, pentru a spriji astfel persoanele din această categorie defavorizată.

Lotusul de Amazon, atracţia din sectorul serelor

O altă atracţie a grădinii o reprezintă complexul de sere în care se cultivă plante din zona ecuatorială, tropicală şi subtropicală: sera cu plante acvatice, sera cu palmieri, sera cu vegetaţie din zona mediteraneană şi Australia, sera cu plante suculente, sera cu bromaliacee, sera cu ferigi şi orhidee.

Piesa de rezistenţă din sera acvatică este lotusul de Amazon, ale cărui frunze pot ajunge la dimensiuni de până la 1,5 m în diametru și pot susține greutatea unui copil. Florile acestui lotus, care înfloresc din primăvară până în toamnă, îşi expun frumuseţea doar într-un răstimp de 24 de ore, după care se ofilesc și cad.

Peste 7000 de exponate şi cel mai important Herbar din ţară

Parte a Grădinii Botanice “Alexandru Borza” din Cluj-Napoca este Institutul Botanic care adăposteşte, la parterul clădirii, Muzeul Botanic. Cele peste 7000 de exponate reunite aici sunt grupate în două moduri. În prima parte, sub forma unor colecţii cu importanţă ştiinţifică sau economică, iar în cea de-a doua, filogenetic, în ordinea evolutivă, de la plantele cu organizare simplă (alge, muşchi, licheni, ciuperci), spre cele cu organizare complexă (gimnosperme şi angiosperme).

Materialului expus este conservat fie pe cale uscată (de exemplu prin presare), fie pe cale umedă (în diverse lichide conservante), ţinând cont de criteriile sistematice, ecologice şi economice.

Muzeul expune, de asemenea, tablouri ce reprezintă aspecte fitosociologice şi de ocrotire a naturii: de zonare şi etajare a vegetatiei României, principalele rezervaţi botanice din ţară şi plantele pe care acestea le adăpostesc, plante endemice şi ocrotite din România, precum şi tablouri reprezentând aspecte fitogeografice, cu formaţiuni vegetale de pe Glob, cum ar fi tufărişurile xerofile mediteraneene, tablouri cu conifere europene, asiatice sau americane.

Printre colecţiile muzeului se regăsesc: Colecţia de produse aromatice şi condimentare, Materiile prime pentru încălzit şi iluminat, Colecţia de plante medicinale, Colecţia de plante textile sau Colecţia de seminţe de palmieri. Tot la parterul institutului se află şi Biblioteca de Botanică.

Herbarul Grădinii Botanice, cel mai mare şi mai important din ţară, se află la etajul clădirii. Cu cele 750.000 de coli de plante presate, cu holotipurile care certifică pentru prima dată identitatea unei anumite specii, precum şi cu prezenţa herbarelor proprii ale unor personalităţi ale botanicii precum: Baumgarten, Porcius sau Borza, această colecție reprezintă o bază importantă de cercetare pentru botaniști, aflată tot timpul la dispoziţia studenţilor şi cercetătorilor din România şi din străinătate. Herbarul a stat la baza elaborării monumentalei lucrări în 13 volume – “Flora României”, în care sunt descrise caracterele botanice ale tuturor speciilor de plante care cresc în ţara noastră.

Medion DIGITAL CAMERA