Revista Descopera Romania!

Amintind prin nume de indarjirea tracilor ( cuvantul de la care deriva denumirea, “buza” e de origine traca), atestat documentar in anul 376, azi municipiu – resendinta de judet, Buzaul este situat la intalnirea drumurilor intre trei mari provincii romanesti: Muntenia, Transilvania si Moldova.

Buzaul, al carui nume este atestat documentar din anul 376, astazi municipiu – resedinta de judet, este situat la întâlnirea drumurilor celor trei mari provincii românesti. Vorbindu-se despre el ca oras în 1431, devine la începutul secolului al XVI-lea sediul unei episcopii, fiind si centru militar, ipostaza ce explica numeroasele sale distrugeri, depasite mereu cu o forma a reconstructiei simbolic sugerata de imaginea pasarii Phoenix aflata pe stema orasului. Important centru comercial al epocii medievale, punct de vama si de schimb, Buzaul îsi pastreaza înca traditia de târg, târgul Dragaica tinându-se în preajma solstitiului de vara. Odata cu dezvoltarea retelei de cale ferata în România, spre finele secolului al XIX-lea, orasul devine un important nod feroviar; treptat, se dezvolta ramuri industriale diverse.  Azi, Buzaul industrial înseamna, în special: Întreprinderea de sârma si produse din sârma (denumita dupa 1990 Ductil), Romcarbon SA (fosta Întreprindere de Contactoare), holdingul Romet, ori industrie de morarit, reprezentata prin Boromir Prod.

Prestigiosul Colegiu National B.P. Hasdeu, Colegiul National Mihai Eminescu, mai noul Colegiu Universitar Economic Buzau, apartinând ca structura Academia de Studii Economice Bucuresti, Teatrul George Ciprian, înfiintat în 1996 sunt repere ale unui spatiu în care coordonata culturala se racordeaza permanent la pulsul epocii. Muzeul Judetean de Istorie, gestionând atât expozitia de la sediul sau, cât si colectia de etnografie si arta populara Casa Veru-Manaila, Casa Memoriala Vasile Voiculescu din Pârscov, Muzeul Chihlimbarului de la Colti si Tabara de sculptura de la Magura completeaza viata spirituala a urbei. Pentru relaxare, nu trecem cu vederea nici patinoarul din Buzau – IceMagic, construit în anii 1980 si reabilitat în 2007. Localnic sau vizitator, te simti tulburat de gândul ca strazile cuminti ale orasului de pe malul Buzaului au fost strabatute de Alexandru Marghiloman, cunoscut politician, de poetul si omul politic Vasile Alecsandri, de dramaturgul si actorul George Ciprian, de pictorita si sensibila scriitoare Margareta Sterian, ori de aceia care au locuit doar o vreme aici: dramaturgul Ion Luca Caragiale, sculptorul Constantin Brâncusi (a carui lucrare, Rugaciune, impresionanta prin smerenie si piosenie, poate fi admirata în cimitirul Dumbrava), biologul George Emil Palade, laureat al Premiului Nobel pentru medicina (absolvent al Liceului B.P. Hasdeu), prozatoarea Hortensia Papadat-Bengescu, pictorul Ion Andreescu… si lista poate continua.

 BUZAUL MONUMENTAL

Monumentul de arhitectura Casa Vergu-Manaila, cea mai veche cladire din Buzau, dateaza din anii 1870 si este azi gazda colectiei de etnografie si arta populara a Muzeului Judetean de Istorie. Colectia înfatiseaza ocupatiile fundamentale (agricultura si cresterea animalelor), punctându-le pe cele secundare (viticultura, sericicultura, pescuitul, vânatoarea) ori casnice, precum si mestesugurile populare traditionale (finisarea tesaturilor, olaritul, prelucrarea lemnului si a pietrei). În spatiul expozitional merita amintita reconstituirea interiorului unei case mari din zona Bisoca si cele doua sali dedicate portului popular. Simbol al orasului si actualul sediu a Primariei municipiului Buzau, Palatul Comunal a fost înaltat între 1899-1903 dupa planurile arhitectului Alexandru Savulescu. Coloanele cioplite în piatra de mesteri italieni si inscriptia realizata pe frontispiciu, în marmura de Carrara, izbesc înca de la prima vedere privirea uimita de atâta armonie. Declarat monument de arhitectura, Palatul Comunal îngemaneaza stilul Renasterii italiene cu grandoarea bizantina si robustetea barocului cu fermecatoare note autohtone brâncovenesti. Cei care iubesc arhitectura se vor opri cu încântare la vechiul Seminar teologic, construit în stil neoclasic, la Biserica Sfintii Îngeri ori la nobiliara Biserica Sf. Sava, la Spitalul Gârlasi, al treilea înaltat în Muntenia sau la Palatul Episcopal, ctitorie a lui Brâncoveanu.