CALATORIE PRIN TIMP SI ISTORIE – BISERICA DE LEMN DIN POIANA DE JOS

noiembrie 5, 2017   Cultura

”Cu vrerea tatălui, cu lucrarea fiului și săvârșirea sfântului duh s-au înălțat la Poiana de Jos această sfântă biserică (…) la anul 1737. (…) Din purtarea de grijă a ipodiaconului Răzvan Ciucă la 1979 a fost mutată la Poiana de Sus, iar în 2000 a fost adusă la Slobozia”.
Aşa grăieşte Pisania aşezată deasupra intrării în bisericuţa de lemn ce a călătorit prin veacuri şi pe drumurile Ialomiţei, părăsind vechiul sat moşnenesc al Poianei, pentru a putea fi păstrată cu grijă în cadrul ansamblului muzeal al Muzeului national al Agriculturii, din Slobozia.


Ctitorită de boierul Răducanu Tarcă, stăpânul moşiei Frunzeasca, biserica cu hramul Sfântului Nicolae a fost construită din lemn de stejar cioplite din bardă şi secure, cu pridvorul deschis peste care se înalţă turnul-clopotniţă şi acoperită cu şindrilă. Aflată în cimitirul satului, în calea apelor Ialomiţei, şi abandonată la sfârşitul secolului al XIX-lea, biserica a fost în pericol de a se pierde. După ce directorul de atunci al Muzeului Judeţean Ialomiţa, Răzvan Ciucă, a realizat o mutare provizorie într-o zonă ferită de inundaţii, tot pe pământul satului de baştină, acesta, cu sprijinul Episcopiei Sloboziei şi Călăraşilor, a reuşit strămutarea bisericii la Slobozia, în anul 2000. La sfârşitul aceluiaşi an, la 17 decembrie, biserica –
monument istoric aflat în patrimoniul naţional – a primit şi hramul “Buna vestire”, cu ocazia slujbei de târnosire. Elementele decorative de bază sunt constituite de brâul în funie şi de Sfânta masa din altar, susţinută de patru stâlpi, a căror sculptură reprezintă tot atâţia evanghelişti.
Icoanele pictate pe lemn şi uşile împărăteşti, ce fac parte din zestrea istorică a bisericii, datează din secolul al XVIII-lea. Tot din patrimonial său mai fac parte sfinte odoare – potire, tăvi, candele, cădelniţe sau cărţi.
Piatra de mormânt a ctitorului său, boierul Răducanu Tarcă, reprezintă cea mai veche inscripţie funerară din Ialomiţa: „Subt această piatră odihnescu oasele robii lui Dumnezeu Chirca, Stana, Dragomir, Safta, Dumitraşco, Petco, Gheorghe, Tudorache, Dobra, Maria, Tudoria şi copii Voica, Păunia, Dragomir, Dumitraşco, Velica, Maria, Tudora, Stan, Pena, Matei, Rada și Cucea, Dumitra, Dobra,
Zamfira, Ivan, Zaharia, Pavel”.

, ,