Revista Descopera Romania!

DESPRINSĂ PARCĂ DINTR-UN CATALOG DE PREZENTARE AL SATULUI IDEAL, COMUNA CIOCĂNEŞTE ESTE, REALMENTE, UN MUZEU ÎN AER LIBER. E FASCINANT ŞI APROAPE IREAL ÎN PEISAJUL RURAL ROMÂNESC, E POEZIE SCRISĂ PE ZIDURI ŞI GHID DE IDENTITATE NAŢIONALĂ.

UNA DINTRE CELE MAI COLORATE DESTINAŢII DE VACANŢĂ DIN EUROPA

Situată în zona montană Iacobeni – Pasul Prislop, de-o parte şi de alta a Bistriţei Aurii, la numai 20 de kilometri de staţiunea turistică Vatra Dornei, Comuna Ciocăneşti, aşezare de oameni harnici şi dăruiţi cu mult simţ estetic, are în componenţa sa două sate – Ciocăneşti şi Botoş.

Declarat sat cultural şi muzeu în aer liber în anul 2014, satul Ciocăneşti se află pe locul 6 într-un top 10 al ghidului de călătorii Lonely Planet din 2017, care desemnează cele mai colorate destinaţii de vacanţă din Europa.

Străjuită de Munţii Suhard şi Obcina Mestecănişului, comuna Ciocăneşti a fost atestată documentar pentru prima dată în 1400, într-un hrisov care consemnează primirea muntelui Suhard de către Alexandru Cel Bun. Numele comunei provine, cel mai probabil, de la faima meşterilor făurari de aici, care au confecţionat, de-a lungul vremii, arme pentru cei mai importanţi domnitori ai Moldovei şi armatele lor. Legenda spune că însuşi Ştefan cel Mare şi-ar fi primit sabia din atelierul unui meşter făurar din Ciocăneşti. Locuită în proporţie de aproape 100% de etnici români, această aşezare din nordul Moldovei număra, la recensământul din anul 2011, 1384 de locuitori, cu 103 mai mulţi decât în anul 1930, dar cu 135 mai puţini ca în anul 2002.

ISTORIA CASELOR ÎNCONDEIATE

Casele ciocăneştenilor arată precum fotografiile din ghidurile turistice sau precum machetele dintr-un muzeu al satului întins pe mii de hectare.

Povestea începe din 1950, când o localnică, ȚĂRAN LEONTINA, a hotărât să-și decoreze exteriorul casei (astăzi devenită muzeu) cu motive populare românești.

Ideea a dat roade, iar localnicii au început să aplice modelul în propriile gospodării, această inedită încercare a devenit tradiţie, iar ea s-a păstrat din generaţie în generaţie, casele încondeiate fiind acum în număr de 600. Nici bisericile, nici clădirile publice nu fac excepţie de la acest model, iar autorităţile îl susţin. De altfel, succesul pe care aspectul inedit, unitar, unic şi plin de veselie al satului l-a avut în rândul turiştilor români şi străini deopotrivă, a determinat autorităţile locale să-i sprijine pe toţi cei care au dorit să construiască în Ciocăneşti să respecte arhitectura tradiţională.

CUVÂNTUL DE ORDINE – MOTIVELE POPULARE ROMÂNEŞTI

Aici, la Ciocăneşti, un colţ de rai din dulcea Bucovină, motivele populare se învaţă aproape la fel ca alfabetul. Sunt pretutindeni, sunt iubite şi respectate. Pentru păstrarea şi continuarea tradiţiilor, în primăvara anului 2014, a fost inaugurat Muzeul Etnografic, unde războaiele de ţesut, uneltele folosite în gospodărie, vechi de zeci de ani, oalele şi alte ustensile gospodăreşti, dar şi ţesăturile şi straiele poplare vorbesc turiştilor despre un mod de viaţă rural autentic, încă din vremea străbunicilor noştri.

În comună există și un muzeu al ouălor încondeiate, care adăposteşte peste 1800 de exponate extrem de rare și valoroase, printre care unele foarte vechi. Ouăle tradiţionale autentice de Ciocăneşti au motive geometrice pictate pe fond negru, în culori sobre: maro, negru, roşu închis sau vişiniu, modele ce se regăsesc pe case şi pe costumele populare. Stilul încondeierii folosit la Ciocăneşti este cel cu ceară de albine, aplicată cu chişiţa, după care ouăle sunt trecute prin baia de culoare. Operaţiunea se repetă pentru fiecare culoare în parte. După 15 minute de stat în culoare, ouăle stau 15 minute la uscat. La final, ouăle sunt ţinute deasupra unei lumânări aprinse, pentru a se topi ceara care s-a aplicat în toate etapele, iar oul rămâne încondeiat.

La loc de cinste, în prima sală, se află cele care au fost premiate la Festivalul Internațional al Ouălor Încondeiate, desfăşurat chiar aici în comună.

CULOARE PE ZIDURI ŞI VESELIE ÎN SUFLETE

Nu doar casele încondeiate au dus faima Ciocăneştiului în întreaga ţară, ci şi evenimentele deja consacrate, care sunt prilej de mare sărbătoare în comună şi care atrag, anual, un număr impresionant de turişti.

Festivalul Naţional al Ouălor Încondeiate se desfăşoară în fiecare an cu două săptămâni înainte de Paşti. Pe parcusul a două zile, sute de încondeietori din ţară şi din străinătate îşi arată măiestria, la final fiind premiate, deopotrivă, creaţiile care exprimă autenticitatea tradiţiilor, dar şi cele inovatoare. Una dintre cele nai importante manifestări din ţară, Festivalul Naţional al Ouălor Încondeiate, este un adevărat spectacol de culoare, dar şi un prilej de a aduce la rampă, prin cântece şi jocuri, vechile tradiţii de pe cuprinsul întregii Românii.

Organizat în fiecare an în luna august, de sărbătoarea Adormirii Maicii Domnului, Festivalul Naţional al Păstrăvului este un eveniment unic în Europa. Cu această ocazie se desfăşoară concursuri de pescuit sportiv, un concurs de snoave şi glume pescăreşti, degustări de vinuri, mese câmpeneşti şi, mai ales, concursuri gastronomice. În plus, locul răsună de muzică şi de ritmul dansului, se organizează spectacole şi baluri şi tot felul de acţiuni cu caracter laic şi religios. Spre deliciul celor prezenţi, se înregistrează recorduri insolite, cum ar fi cel al ciorbei gătită cu 250 de litri de apă, 50 de kg de peşte, 5 kg de morcovi şi 5 kg de verdeaţă, acompaniată de o mămăligă făcută din 40 de kg de mălai.

Festivalul de Datini şi Obiceiuri de Iarnă este, în luna decembrie, un prilej de mare sărbătoare, în care urăturile promit belşug în casele oamenilor, scenetele aduc veselie, iar muzica populară este mesager al tradiţiilor vechi de sute de ani.

TURISM LA STÂNE TRADIŢIONALE

Turiştii  sosiţi  la  Ciocăneşti  sunt  îmbiaţi  să  urce  pe muntele Suhard unde, în afara locurilor de belvedere, a rezervaţiei de cocoşi de munte, se găsesc patru stâne tradiționale, turistice. Aici, se pot degusta produsele tradiţionale, preparate la faţa locului, uneori chiar în prezenţa turiştilor. Cele peste 15 pensiuni din comună oferă cazare şi, la alegere, una sau toate mesele, iar preparatele sunt specific bucovinene, pregătite din ingrediente proaspete, de provenienţă locală.

Delicatesa culinară specifică zonei este păstrăvul afumat în cobză din cetină de brad, delicatesă ce nu trebuie ratată de cei care ajung în Ciocăneşti. În afară de asta, pe mesele îmbelşugate se găsesc: ţuica de secărică, miedul, vinul fiert sau afinata, ciorba de Ciocăneşti, borşul de hribi sau păstrăvul în jintuit sau cu smântână şi ciuperci. Şi sătenii îşi pun la dispoziţie casele, deseori, pentru cazarea turiştilor.

La mare căutare în zonă sunt plimbările cu bicicleta sau chiar cu pluta pe râul Bistriţa Aurie, plutăritul fiind aici un obicei vechi de sute de ani.

ÎN CIOCĂNEŞTI EXISTĂ SEZON TURISTIC PERMANENT:

Martie – FESTIVALUL NAŢIONAL AL OUĂLOR ÎNCONDEIATE

Aprilie – PAŞTELE LA CIOCĂNEŞTI

Iunie  – SĂPTĂMÂNA MUNTELUI

August – SĂPTĂMÂNA PLUTĂRITULUI

August – FESTIVALUL NAŢIONAL AL PĂSTRĂVULUI

Septembrie – RĂSCOLUL  STÂNII

Decembrie – FESTIVALUL DE DATINI  ŞI  OBICEIURI DIN STRĂBUNI

Pe parcursul anului se organizează hore, şezători, baluri ale gospodarilor etc.