ISTORIA TUMULTOASA A CETATII NEAMT

,,Ce de lucruri n-ar sti sa povesteasca de-ar avea grai ruinele acestea! Când te gândesti c-a fost atâta viata aici…Inimi care s-au iubit, ochi cari-au plâns, viteji care si-au varsat sângele pe zidurile acestea…”

Al. Vlahuta

Multe sunt legendele care se leaga de Cetatea Neamtului. Povestea celor 19 plaiesi care i-au tinut piept armatei lui, regele Poloniei, o stim din scrierile lui Costache Negruzzi. Desi este doar o poveste romantata, pentru ca în realitate, ei au predat în final cetatea în urma unui viclesug de-al polonezilor, si nu pentru ca au ramas fara provizii, ea continua sa ne fascineze, asemenea multor altor istorisiri din trecutul tumultos al poporului nostru.

Tot de aceasta cetate este legat si sfârsitul tragic al domnitei Ruxandra, fiica lui Vasile Lupu, decapitata de cazaci la portile fortificatiei, dupa ce i-au luat 19.000 de galbeni, averea tatalui sau.

Dar poate cea mai draga noua este legenda care spune ca Stefan cel Mare, învins la Razboieni, a fost alungat de mama sa, doamna Oltea, de la portile cetatii, pentru a se întoarce pe câmpul de lupta. Cu toate ca celebrele cuvinte din poezia lui Dimitrie Bolintineanu: ”Du-te la ostire! Pentru tara mori!” se pare ca nu îsi au corespondentul în realitate, având în vedere ca doamna Oltea murise cu opt ani înaintea bataliei din 1476, ele au trezit fiorul patriotismului în atâtea generatii de români, fascinati de personalitatea marelui voievod.

Leagan de istorie, Cetatea Neamt, una dintre principalele cetati aflate în sistemul de fortificatii al Tarii Moldovei, este atestata pentru înâia data într-un document din 3 februarie 1395.

Construita probabil în vremea lui Petru I Musatinul, a fost extinsa prin a doua pânza de ziduri în timpul domniei lui Stefan cel Mare. Tot atunci s-a construit si podul mobil si au fost înaltate zidurile cetatii. Ca o particularitate, fortareata din Neamt avea turnurile de aparare încastrate în ziduri, pentru ca fortificatiile naturale nu permiteau amplasarea lor la exterior.

Situata la 46 de kilometri de orasul Piatra Neamt, în apropierea celui mai înalt vârf al Culmii Plesului, cetatea lui Stefan cel Mare veghea, în vremurile ei de glorie, vaile Moldovei si ale Siretului, precum si drumul de acces spre Transilvania. Alexandru Lapusneanu a încercat sa o distruga, apoi Mihai Racovita, care a aruncat-o în aer. Între cele doua tentative de distrugere, a fost folosita, de catre Vasile Lupu, ca loc de pastrare a tezaurului domnesc si transformata în mânastire.

In anul 1866 este declarata monument istoric si este supusa lucrarilor de consolidare în anul 1953, fiind reconsolidata în perioada 1968-1972.