Revista Descopera Romania!

Călătorul care ajunge în Țara Moților are impresia că a ajuns pe un tărâm fermecat. Departe de gălăgia urbană, de turiștii agitați și de toate neajunsurile tehnologiilor secolului XXI, călătorul care dorește să-și odihnească trupul și sufletul găsește în Țara Moților un adevărat colț de rai, simte miresmele amețitoare ale naturii pure și poate asculta șoaptele pădurii și ale bătrânilor munți Valea Arieșului, una dintre cele mai frumoase zone rustice ale țării, cuprinde trasee inedite, cum ar fi cel mai mare ghețar fosil (Scărișoara), rezervații ale naturii (coloanele de bazalt de la Detunata, Dealul cu melci, rezervația de la Vidolm). De asemenea, aici se află zona cu cel mai mare număr de așezări la înălțime din Munții Carpați. Tot în Valea Arieșului pot fi găsite, pe lângă peisajele spectaculoase, și plante rare care au fost declarate monumente ale naturii, cum ar fi floarea de colț (întâlnită pe stâncile calcaroase din Munții Bihor, Muntele Găina și Muntele Mare), pinul (aflat pe stânca din albia Arieșului de la Sălciua) și “fagul împăratului”, de la Baia de Arieș. Valea își trage numele de la râul Arieș, (Aureus în limba latină) care izvorăște, limpede și vioi, din Munții Bihorului.

Bazinul Arieșului cuprinde numeroase rezervații naturale de o frumusețe impresionantă, cum ar fi Pădurea de larice de la Vidolm – rezervație forestieră, Dealul cu melci, rezervație paleontologică aflată în vestul comunei Vidra, care reprezintă un celebru recif senonian, important prin întinderea sa apreciabilă, variația speciilor de animale și mare densitate a organismelor. Sport extrem pe Arieș Călătorul dornic de peisaje unice și mostre de ospitalitate specific românească nu trebuie să treacă nepăsător peste comuna Albac, care, situată în inima Munților Apuseni, pe mirifica Vale a Arieșului, face parte dintr-un ținut încărcat de istorie și tradiții, binecuvântat cu oameni truditori și sfătoși, pentru care bunătatea naturii e prilej de bucurie și de împărtășire. Valea Arieșului este și un loc de distracție pentru cei care vor să încerce senzațiile tari. Una dintre acestea poate fi o cursă cu caiacul pe râu. Pensiunea Perla Arieșului, situată în comuna Albac, oferă astfel de posibilități de cinci ani încoace. Printr-un proiect finanțat de GTZ, o corporație internațională cu activitate la nivelul întregii planete, care are ca obiectiv dezvoltarea durabilă și îmbunătățirea nivelul de trai. Aventurierii au la dispziție opt caiace de câte o persoană. Ambarcațiunile de agrement sunt în administrarea domnului Ion Popa, patronul pensiunii agroturistice Perla Arieșului. O cursă pe șapte kilometri de râu costă 10 euro. Sportul extrem se practică doar în sezonul cald și depinde esențial de nivelul râului Arieș.

Urmașii lui Horea

Niciodată în aceste locuri nu e prea târziu sau prea devreme pentru o poveste, pentru că moții, cu dulcele lor grai ardelenesc, te îndeamnă la povestire și mai ales la o masă copioasă, cu mâncăruri tradiționale, stropite cu cele mai fine și alese băuturi ardelenești. Oameni zdraveni, hotărâți, moții din Albac au o recunoscută faimă de luptători pentru dreptate  și libertate. În cătunul Arada al comunei s-a născut în 1730 Vasile Nicola-Ursu, iobag român, luptător pentru drepturile moților, conducătorul principal al răscoalei țărănești din anul 1784. Supranumele Horea, așa cum a rămas de altfel în istorie, provine de la verbul “a hori”, adică a cânta din fluier, talent pentru care moțul din Albac era renumit. Locuitorii Albacului au participat în 1848 la apărarea munților, în special a zonei Beliș-Mărișel sub comanda tribunului Nicolae Corcheș, învingându-l pe Vasvary în primavera anului 1849. Legendele vorbesc și despre faimoasa “Bisericuță din Albac” sau “bisericuța lui Horea”, care aparține istoric perioadei marilor lupte pentru apararea ortodoxiei românești din Transilvania, de la mijlocul secolului al XVIII-lea. Condamnată la pieire de către autoritățile habsburgice, ea a fost salvată ca prin minune de către I.C. Brătianu, care, aflând de povestea ei de la marele Nicolae Iorga, a mutat-o, bucată cu bucată, la moșia sa Florica. După moartea fulgerătoare a politicianului, biserica a fost dată uitării, până când Preafericitului Iustinian, vizitând-o în anul 1954 a decis mutarea ei la Olănești și reclădirea ei din temelie. “Bisericuța călătoare” sau “Bisericuța lui Horea” a inspirat mulți poeți ca Ion Pillat, Aron Cotruș și Octavian Goga, care i-au dedicat poezii de o frumusețe impresionantă.

“Bisericuța din Albac,/ Tu ești al vremurilor semn,/ Tot bietul nostru plâns sărac/ E-nchis în trupul tău de lemn” scria Goga.