OBELISCUL LUI HOREA, CLOSCA SI CRISAN

În fața porții a III-a a cetății a fost ridicat în anul 1937, din initiațiva societății „Astra“ și cu contribuția locuitorilor din Alba Iulia, un impresionant obelisc închinat memoriei conducătorilor răscoalei de la 1784-1785, executați în fața cetății. Obeliscul a fost realizat din granit de către arhitectul E. Mihălțan șI sculptorul Negrulea. La baza obeliscului se află o celulă simbolică, în partea de est o Victorie înaripată ținând în mână o cunună de lauri, iar în partea de vest un basorelief reprezentându-I pe Horea, Cloșca și Crișan. Pe soclul obeliscului a fost pusă inscripția: „Smerită închinare lui Horea, Cloșca și Crișan“. În parcul din fața Universității „1 Decembrie 1918“ se află un mic monument ridicat în 1853 în memoria colonelului Ludwig von Losenau, căzut în lupta împotriva trupelor conduse de generalul Bem în anul 1849. În același parc din fața Universității „1 Decembrie 1918“, spre Sala Unirii, se află un monument în forma de mic obelisc împrejmuit cu lanțuri grele intercalate de ghiulele de tun. Monumentul a fost dezvelit în 1906 în amintirea soldaților și ofițerilor din Regimentul 50 infanterie din Alba Iulia, căzuți în bătălia de la Custozza în timpul războiului austro-italian din 1866.

Orașul Marii Uniri Orașul Alba Iulia a avut misiunea nobilă să găzduiască în 1918 Unirea Transilvaniei cu vechiul regat. În dimineața zilei de 1 decembrie 1918, spre Alba Iulia s-au îndreptat mii de oameni, martorii oculari afirmând că la acest eveniment au participat peste 100.000 de români. Martorii Marii Uniri reprezentau toate localitățile din Transilvania, fiind aleși și însărcinați să hotărască Unirea. În zorii zilei de 1 decembrie, mulțimea adunată în straie de sărbătoare, cu costume din toate părțile României, purtând mii de steaguri tricolore, au înconjurat clădirea fostului cazinou al ofițerilor austrieci, care va purta din acea zi numele de Sala Unirii. Delegații oficiali, cei 1228, s-au înghesuit în clădirea neîncăpătoare. La ora 10 dimineața au sosit fruntașii politici români, primiți cu urale. Cei 100.000 de oameni care au venit pe 1 decembrie 1918 la Alba Iulia s-au adunat pe platoul din spatele cetății – Câmpul lui Horea. Vasile Goldiș a citit Actul Unirii, care a fost aprobat de cei 1228 de delegați, după care de la tribune  improvizate deputații au adus la cunoștință poporului marele act al unirii Transilvaniei cu România. La Muzeul Unității Naționale din Alba Iulia poate fi citit pe frontispiciul arcului de triumf de la intrare următorul text: „În anul Domnului 1918, 1 decembrie, în acest loc s-a proclamat pentru totdeauna și în mod irevocabil, prin votul solemn și unanim al poporului, unirea Transilvaniei cu întreaga Daco-România. Eternă fie aducerea aminte a acestui act măreț“. Ratificarea unirii Transilvaniei cu România s-a făcut apoi prin Decretul Lege nr. 3631 din 11/24 dec. 1918. În anul 1922 a fost ridicată Catedrala Reîntregirii Neamului, unde în ziua de 15 octombrie a avut loc încoronarea regelui Ferdinand și a reginei Maria. Municipiul Alba Iulia a fost declarat de către Parlamentul României în anul 1994 „CETATE SIMBOL A MARII UNIRI A ROMÂNILOR“.