OLTENIA DE SUB MUNTE (2)
Bărbătești, raiul de sub crestele Munților Căpățânii
Sub crestele Munților Căpățânii, la poalele masivului Buila-Vânturărița, urmând cursul apelor repezi ale Otăsăului, comua Bărbătești se dezvăluie ca un colț de rai. Un crâmpei de paradis, unde natura a fost atât de darnică, iar oamenii atât de gospodari, încât nu te poți rupe de farmecul locurilor și îți dorești să te întorci, iar și iar.
Pinteni de munte, dealuri și văi, cursuri sinuoase de apă, păduri și livezi, formează laolaltă o parte spectaculoasă a Olteniei și una dintre cele mai frumoase zone din România.
Situată la 12 km de orașul Horezu, la 32 km de Râmnicu Vâlcea și la 12 km de stațiunea Govora, comuna Bărbătești se desfășoară pe un areal de 4124 de hectare și este compusă din patru sate: Bărbătești, Bârzești, Bodești și Negrulești. Cei peste 3000 de locuitori ai săi sunt demni urmași ai dacilor.
Dintotdeauna, în ținuturile acestea străjuite de munți au trăit oameni dârji și probabil că din acest motiv așezarea lor s-a numit Bărbătești. De altfel, toate cele patru sate poartă nume cu rezonanțe dacice.
Locuitorii acestui colț al Olteniei străbune sunt repezi la gând și la vorbă ca apele Otăsăului, semeți și de neclintit ca piatra muntelui ce-i apără de veacuri, calzi ca soarele ce-și trimite jucăuș razele, în zori de vară, printre cheile modelate în stâncă și buni ca merele cele dulci din livezile bogate în prag de toamnă.
E o-ncântare să te plimbi, în urcuș dulce, pe străzile Bărbăteștiului, având de-a dreapta și de-a stânga gospodării așezate, grădini bogate, ici-colo vechi case boierești, purtând încă parfumul altor vremuri, miros de munte și zvon de muncă. Deși sunt mai tot timpul ocupați cu treburile gospodăriei, unde toate se rânduiesc și astăzi după obiceiuri păstrate peste generații, sătenii din Bărbătești sunt gazde primitoare și nu se dau înapoi nici de la a-ți oferi, după plac, un pahar cu apă ori unul cu vin parfumat și nici de la a depăna niscai povești cu tâlc, așa cum numai oltenii știu să spună.
Deși povestea devenirii sale ca așezare este cu mult mai veche, prima atestare documentară a Bărbăteștilor o aflăm la 4 septembrie 1520, și tot documentele ne arată că prima primărie, sau casă comunală cum i se spunea în acele vremuri, apărea în anul 1725. La 4 iulie 1831, se menţionează prima organizare administrativă a localităţii ca făcând parte din Plaiul Cozia.
Înființat în anul 2004, Parcul Naţional Buila-Vânturariţa, viitor sit al Reţelei Ecologice Europene Natura 2000, are o suprafaţă de și este cel mai mic parc naţional din România, dar reprezintă o reală mândrie pentru localnici. O bună parte din suprafața sa se află pe teritoriul comunei Bărbăteşti.
Deși arealul pe care acest parc natural se întinde este relativ mic, numărul obiectivele turistice naturale de interes ce pot fi vizitate este de-a dreptul impresionant. Turiștii pasionați mai ales de natură în forma ei autentică, necosmetizată, pot admira, drept cele mai importante repere:
Cheile Bistriţei, zonă unde trăiesc peste 450 specii de plante şi animale, multe dintre ele rare şi ocrotite;
Cheile Costeşti, zonă foarte sălbatică, cu numeroase specii protejate ale florei şi faunei;
Cheile Cheia, unele dintre cele mai înguste şi sălbatice sectoare de chei din ţară, cu numeroase cascade şi săritori, zeci de trasee de căţărare;
Cheile Olăneşti sau Folea, și ele la fel de spectaculoase;
Valea Otăsăului;
Peştera Liliecilor de la Bistriţa;
Peştera Urşilor din Cheile Bistriţei;
Dolinele din Muntele Arnota;
Poiana cu ghiocei bogaţi de la Prislop;
Arcada naturală Casa de Piatră de la Pătrunsa;
Rezervaţia de tisă de la Cheia;
Poienile cu orhidee din Valea Cheia;
Peşterile din Cheile Cheii: Peştera cu Lac, Lac, Peştera Laleaua Verde, Peştera cu Perle, Peştera Pagodelor, Peştera Rac, Peştera Mirajului, etc.;
Mănăstirea Bistriţa – Costeşti, ctitorie a boierilor Craioveşti, din jurul anului 1490; Biserica Bolniţa de la Mănăstirea Bistriţa, singura păstrată din ctitoria Craioveştilor (1520-1521);
Biserica Sfinţii Arhangheli – Peştera Liliecilor, ctitoria din anul 1637 a mitropolitului Teofil al Ţării Româneşti;
Ovidenia – Peştera Liliecilor Bistriţa – cel mai vechi monument istoric aflat în Peştera Liliecilor, ctitorită între anii 1633-1635;
Schitul Păpuşa – Bistriţa, ctitorit de călugării bistriţeni în 1712;
Mănăstirea Arnota din Bistriţa – ctitorită de Matei Basarab în anii 1633-1634; Schitul 44 Izvoare din Pietreni – cunoscut şi sub numele de Schitul de sub Piatră, construit în anul 1701;
Mănăstirea Pătrunsa din Bărbăteşti cu hramul „Cuvioasa Paraschiva”, construită în 1740 ;
Schitul Pahomie din Cheia, întemeiat de Pahomie monahul şi Sava Haiducul, în 1520. Copiii comunei învață la cele două școli și grădinițe din satele Bărbătești și Bodești. Tot în aceste două sate se găsesc și cele două cămine culturale, care sunt mândria sătenilor, deoarece au fost construite, în perioada anilor 1954-1959, cu sprijinul nemijlocit al acestora, ei fiind cei care au asigurat fondurile, dar au și muncit ca voluntari.
De asemenea, în comună există și o Bibliotecă Publică locală, modernizată în anul 2013.
Potrivit tradiției, la Bărbătești se desfășoară, Festivalul dansului popular vâlcean ”Brâul de aur”, ajuns anul acesta la cea de-a 47-a ediție. Așa cum se cuvine, comuna are și o formație de dansuri populare, ”Brâulețul de Bărbătești”.
Acest festival este poate evenimentul care unește, asemeni unui brâu rupt din soare, pe toți cei ce trăiesc în Oltenia de sub munte, aducându-i laolaltă, în mijlocul doinelor și horelor, în mijlocul tradițiilor păstrate cu sfințenie din strămoși. Este un adevărat liant spiritual, care unește talente, dar mai ales cugete.
