Revista Descopera Romania!

Vaideeni, comuna dorului

Pictată parcă pe pânza plină de lumină și culoare a fermăcătoarei depresiuni a Horezului, îmbrățișând apele râului Luncavăț, în care se oglindesc vârfurile Munților Căpățânii, comuna Vaideeni dezvăluie un tărâm de poveste. Din cele peste 15000 de hectare aflate în administrarea localității, aproape 10000 sunt împădurite. În comuma Vaideeni, din județul Vâlcea, care are în componența sa cinci sate – Vaideeni, Izvoru Rece, Cornet, Marița și Cerna, își duc traiul liniștit, asemeni bunilor și străbunilor lor, peste 4300 de locuitori.

Prima atestare documentară a satului Vaideeni, care este și reședința comunei, datează din secolul al XVI-lea, din timpul lui Radu cel Mare. Documentul, care face referire la o judecată pentru pământ, arată că locuitorii din ”Vai de ei”  au fost ”stapani netulburati de nimeni din mosi stramosi pe aceste meleaguri.”

Așadar, numele actual al comunei a avut drept origine pe cel al satului Vai de ei, din comuna hunedoreană Romos. Când năvălirile hoardelor tătare dintre anii 1241 – 1243 i-a lăsat pe localnici fără adăpost, o parte dintre aceștia au trecut munții și au găsit refugiu în județul Vâlcea, la adăpostul pădurilor. Mai târziu, la sfârșitul secolului al XVIII-lea, numărul locuitorilor a crescut din nou, de data aceasta prin venirea oierilor din Mărginimea Sbiului. Atunci s-a schimbat și denumirea așezării în Vaideeni.

Păstrând tradiția, locuitorii din Vaideeni se ocupă în special cu creșterea animalelor, preponderent ovine și bovine, iar în plan secundar cu prelucrarea lemnului și artizanat.

Turismul este și el un punct forte pentru frumoasa comună vâlceană. Portul naţional tradiţional, pitoresc şi autentic al locuitorilor, existenţa unui bogat şi nealterat folclor local, oral, instrumental şi coregrafic, a unui artizanat bucolic, standardul ridicat, dar fundamentat pe tradiţional şi bun gust, al confortului din condiţiile de habitare, sunt şi ele elemente de atracţie din punct de vedere al turismului.

Un rol important în acelaşi sens, îl are şi faptul că, în imediata apropiere şi în zonă, în condiţii uşor accesibile, se găsesc obiective majore al turismului naţional şi zonal: Mânăstirile oltene, peşterile din zonă (Peştera Liliecilor – Bistriţa, Peştera Polovragi, Peştera Muierilor – Baia de Fier), cheile Bistriţei oltene, ale Olteţului, piramidele de şiroire din sedimentele cu sare de la Slătioara, trovanţii din carierele de nisip din Costeşti, ceramica de Horezu, monumente ale naturii şi istorice, muzeele din zonă şi din judeţ, etc.

Apropierea de numeroasele şi atractivele localităţi balneoclimaterice ale judeţului; Govora, Olăneşti, Călimăneşti, Cozia, Ocniţa, constituie valenţe turistice de mare importanţă, ce pot fi luate în consideraţie.

În satul Vaideeni au fost înscrise şi satisfac corespunzător baremul de dotare şi confort, un număr de 15 gospodării, care au primit şi pot primi oricând oaspeţi din ţară şi din afară, care preferă acest gen de turism, cu cazare individualizată, evitând astfel cazarea comună de tip cabană, hotel, bloc, forme care nu rezolvă la modul optim odihna, şi nu înlătură complet stresul de aglomerare, de care suferă numeroşi oameni din cei care trăiesc în furnicarul oraşelor.

Alte obiective turistice sunt:

– Biserica de lemn cu hramul „ Cuvioasa Paraschiva,, din satul Mariţa; datând din anul 1557, este cea mai veche biserică de lemn din Oltenia;

– Biserica de zid cu hramul ,,Sf. Ioan Botezătorul,, din satul Vaideeni; datând din anul 1877, este monument de arhitectură;

– Biserica de lemn cu hramul ,,Cuvioasa Parascheva,, din satul Cornet; datând din anul 1893, este și ea monument de arhitectură;

– Capelele Talanci şi Bădulesti;

– Cheile Cernei;

-,,Piatra spânzurată,,, monument al naturii din satul Izvoru- Rece;

– Piua pe apă din satul Vaideeni;

– Defileul râului Luncavăţ.

Două sunt traseele turistice importante, care reprezintă poarta de intrare în masivele Căpăţâna şi Parâng. Unul dintre acestea se desfăşoară pe cumpăna apelor dinspre răsărit şi urmează traseul Dealul Mare – Frăsinet – Jariştea – Cârciuma lui Dincă – cabana Vârful Roman – Vârful Ursu, de unde se desprinde drumul de picior spre Groapa Mălăii, Dârjala şi spre cabana şi stâna Piatra Roşie. Al doilea drum, cel de pe cumpăna apelor dinspre apus, urmează traseul Dealul Capela -Fântâna din plai – Comanda – Izvorul cumpenelor – Marginea Găuriciu – Căşeria – Coasta lacurilor – Vârful Nedei – Târnovu – Curmătura Olteţului – cabana Obârşia Lotrului – Lacul Gâlcescu.