Revista Descopera Romania!

Crasna, comuna  urmașilor dacilor liberi

Purtând în suflet dorința de libertate, urmași ai dacilor ce nu s-au supus stăpânirii latine, nepoți ai moșnenilor ce nu au putut fi strânși cu lanțurile robiei de către boierii lacomi, locuitorii Crasnei își cinstesc trecutul și construiesc, pentru copiii lor, viitorul, păstrând tradițiile și dându-le, în același timp, noi valențe.

este locuită de peste cinci mii de ani (în satul Radoşi au fost descoperite unelte din perioada neoliticului sub formă de ciocane de piatră cu două tăişuri şlefuite şi perforate), dar satele componente sunt atestate documentar de aproximativ cinci sute de ani.

Reședința comunei este satul Cărpiniș, care inițial s-a numit Carpen, denumire ce are cu siguranță legătură cu pădurea de carpeni aflată pe teritoriul său. Deși, numele ar putea veni și de la ”carpi”, un trib al dacilor liberi, care formaseră un fel de rezistență împotriva stăpânirii romane. Mai există şi azi un punct din vatra satului Carpen care se numeşte Carpen şi în care pe la 1710  exista şi primăria de atunci.

Comuna Cărpinişu s-a numit în vechime Cărpenişu. Acest fapt reiese şi dintr-un act de dotă din 16 mai 1864. Ulterior, pe o carte de judecată, a judelui de pace al plaiului Novaci, din 30 august 1878, precum şi pe un act de vânzare-cumpărare, autentificat cu numărul 419/23.03.1883, pe ştampila aplicată scrie: “Districtul Gorj, plasa Novaci, primăria comunei Cărpinişu”.

La fel, pe un alt document din 3 martie 1889, autentificat sub număru 95/1889, semnat primar Ştefan Gruiescu, notar Dumitru Vamvulescu, ştampila are următoarea inscripţie: “Regatul României judeţul Gorj, plasa Novaci comuna Cărpiniş”.

Este locuită de peste cinci mii de ani (în satul Radoşi au fost descoperite unelte din perioada neoliticului sub formă de ciocane de piatră cu două tăişuri şlefuite şi perforate), dar satele componente sunt atestate documentar de aproximativ cinci sute de ani.

Reședința comunei este satul Cărpiniș, care inițial s-a numit Carpen, denumire ce are cu siguranță legătură cu pădurea de carpeni aflată pe teritoriul său. Deși, numele ar putea veni și de la ”carpi”, un trib al dacilor liberi, care formaseră un fel de rezistență împotriva stăpânirii romane. Mai există şi azi un punct din vatra satului Carpen care se numeşte Carpen şi în care pe la 1710  exista şi primăria de atunci.

Comuna Cărpinişu s-a numit în vechime Cărpenişu. Acest fapt reiese şi dintr-un act de dotă din 16 mai 1864. Ulterior, pe o carte de judecată, a judelui de pace al plaiului Novaci, din 30 august 1878, precum şi pe un act de vânzare-cumpărare, autentificat cu numărul 419/23.03.1883, pe ştampila aplicată scrie: “Districtul Gorj, plasa Novaci, primăria comunei Cărpinişu”.

La fel, pe un alt document din 3 martie 1889, autentificat sub număru 95/1889, semnat primar Ştefan Gruiescu, notar Dumitru Vamvulescu, ştampila are următoarea inscripţie: “Regatul României judeţul Gorj, plasa Novaci comuna Cărpiniş”.

Satul este atestat documentar din secolul al XVII-lea, când într-un document din 16 mai 1632 Leon Vodă confirma lui Stoica Postelnicu stăpânire peste nişte rumâni, iar Malin din Carpenul semna ca martor. Cărpiniș a avut în mai multe rânduri statut de comună, dar la alcătuirea actualei împărțiri administrative, prin unirea cu comuna Dumbrăveni a dat naștere comunei Crasna. Vatra satului a rămas aici peste veacuri, dovadă a statorniciei locuitorilor. Faptul că în acest areal nu au existat mari familii boierești, arată că moșnenii, țărani liberi și mândri, au știut întotdeauna să-și apere drepturile și pământul.

Și despre satul Radoşi localnicii susțin că ar fi fost cândva comună, dar acest fapt nu reiese din documente, ci mai degrabă provine dintr-o legendă, conform căreia numele așezării ar fi venit de la stră – strămoşul Radosu, care se găseşte în multe hrisoave, privitoare la munţii Cărpinişenilor şi Radoşenilor, hrisoave care s-au găsit în arhiva fostului tribunal Novaci.

Aniniș, un alt sat al comunei Crasna, este pomenit în unele documente slavo-romane, care îl situează, ca orizont de timp, încă de la întemeierea țării. Un document datând din 16 mai 1632, emis de către Leon Vodă, face referire la satul Aninișul.

Numele său este pomenit și în hrisovul lui Matei Basarab, din 18 ianuarie 1644, dat la Târgovişte, în care numeşte pe Ilie Bobican şi Dan Boată din Aniniş să caute şi să “adevereze” unde-i dreptatea în pricina dintre Udrea Postelnicu Bibescu şi Cânepă din Novăceşti pentru muntele Cibinul.

Așa cum numele satului Cărpiniș provine de la pădurea de carpeni, cel al Aninișului vine de la mulțimea aninilor ce se înșiruie pe malurile râurilor Valea Mare, Izvorul Aninișului și Ciocăzeaua Aninișului.

Satul Drăgoeşti este un sat vechi de moşneni care datează, după unele informaţii, din jurul anului 1500. Numele său provine de la un anume boier Dragu, care stăpânea moșii întinse, frații acestuia, Oprea și Holtea, dând și ei numele altor așezări, și anume cătunul Oprișești, respectiv satul Hotini. Drăgoeștiul a intrat în componența comunei Crasna în anul 1968.

Aşezat pe malul drept al râului Sunătoarea, satul Crasna şi-a luat numele după a doua familie venită din Valea Jiului, din localitatea Malaia, familia Mălăienilor şi a Cătuţoilor din localitatea Cătuţa din Vâlcea.

Denumirea acestui sat este de origine slavonă şi înseamnă “frumoasă”. Un document din 30 iunie 1486, emis de Vlad Vodă Călugărul, pomenește această așezare: “Această poruncă a domniei mele, boierului domniei mele, Jupân Roman, cu fii săi Dan şi Deatcu şi Şerban, şi alţii, dacă le va da Dumnezeu şi lui Jupân Jiteanu, cu fraţii săi … şi cu verii lor, pentru ca să le fie … Crasna toată”. Numele satului este pomenit, printre altele, și într-un document din iulie 1520, din timpul lui Neagoe Vodă, dar și într-un act emis la 30 iunie 1546 de către Mircea Vodă: “Cu mila lui Dumnezeu eu Mircea Voievod fiului marelui şi preabunului Radu Voievod, dă domnia mea această poruncă a Domniei mele, lui Stanciu, cu fii lui, câţi îi va da Dumnezeu pentru ca să le fie moşie în Crasna, partea fratelui său Arcă…”

Satul Crasna Deal a fost reşedinţă de comună sub numele de Crasna din 1896 până în 1950, când devine sat component al comunei Cărpiniş, iar din 1968 este sat component al actualei comune Crasna.

Satul Buzeşti datează din 1550, iar numele său provine de la Şerban Buză, care formează aici o armată în sprijinul voievodului Mihai Viteazul.

Numit până în anul 1965 Turbați, satul Dumbrăveni este un sat de moșneni, care inițial și-au avut locuințele pe dealul Curmăturii, la est de actuala așezare, care a devenit teritoiu locuit abia după anul 1800.

Satul Hotini este aşezat pe ambele părţi ale râului Scurta pe şoseaua ce duce spre Dumbrăveni, iar numele său vine, așa cum spuneam, de la boierul Holtea, care stăpânea împreună cu cei doi fraţi, Dragoş şi Oprea, moşia Drăgoeştilor şi a Hotinilor.

De-a lungul timpului, moșenilor de baștină li s-au alăturat oieri veniți de peste munte, din Ardeal, fapt ce face ca din punct de vedere etnocultural, comuna Crasna să fie o interferenţă între zona etnografică a Olteniei de sub Munte şi zona etnografică a Mărginimii Sibiului.

Printre obiectivele turistice ale zonei, poate cel mai cunoscut este Schitul Crasna, mănăstire de călugări ctitorită de proprietarul satului Crasna, Dumitru Filișanul, nepotul marelui ban al Olteniei, Dobromir, văr cu Doamna Stanca, soția Domnului Mihai Viteazul. Biserica, de tip bizantin, are pereții decorați cu arcuri și cu un brâu de cărămidă sub streașină, iar catapeteasma, înaltă până la boltă, este de lemn, cu o sculptură ornamentală, poleită cu foiță de aur.

Pisania, de la 24 septembrie 1637, cioplită în piatră și așezată deasupra ușii de la intrarea în biserică, are următorul text: „Cu vrerea Părintelui, al Fiului și al Sfântului Duh, eu robul lui Iisus Hristos, jupânul Dumitru vel-mare, cu feciorii lui, i-au dat lui Dumnezeu și n-au cruțat avuția, ce au zidit această mănăstire, în zilele bunului voievod Matei Basarab, anul 1637 (văleat 7145), luna septembrie, ziua 24.”

Una dintre marile mândrii ale comunei o reprezintă echipa de oină , care activează în cadrul Clubului Sportiv Crasna. Unică în judeţul Gorj şi una dintre puţinele din ţară, echipa CS Crasna duce mai departe tradiția acestui sport sută la sută românesc.

Astăzi, comuna Crasna reprezintă o îmbinare armonioasă între vechi și nou, între tradițional și modern, păstrând valorile trecutului, respectând natura, dar  bucurându-se în același timp de binefacerile unui trai la adevăratele standarde ale civilizației: școli și grădinițe moderne, cămine culturale, baze sportive, dispensare, drumuri bine întreținute, precum și alte facilități în pas cu vremurile și cu necesitățile localnicilor. Grija administrației locale pentru noua generație se observă nu numai în dotarea unităților de învățământ cu computere și aparatură pentru laboratoare sau în renovările și igienizările periodice, ci și prin acordarea de burse elevilor sau prin sprijinirea desfășurării activităților extracurriculare.

Viața culturală a locuitorilor comunei Crasna gravitează în jurul celor cinci cămine culturale, modernizate și dotate inclusiv prin utilizarea de finanțări din fonduri europene, fonduri din care a fost construit și Centrul de informare turistică în satul Crasna. Pe agenda de lucru a Primăriei Crasna există și o serie de alte proiecte, având ca orizont de timp anul 2020, menite să aducă un plus de confort și bunăstare locuitorilor acestei comune.