SINAIA – ORAŞUL REGAL (I)

O ADEVĂRATĂ BIJUTERIE ARHITECTURALĂ ŞI UNUL DINTRE CELE MAI FRUMOASE LOCURI DE PROMENADE DIN ŢARĂ, SINAIA ÎŞI MERITĂ CU PRISOSINŢĂ TITULATURA DE „PERLĂ TURISTICĂ A CARPAŢILOR”. FAIMA “ORAŞULUI REGAL” A TRECUT DE MULT GRANIŢELE ROMÂNIEI, FIIND O DESTINAŢIE TURISTICĂ DE TOP, AFLATĂ ÎN PREFERINŢELE VIZITATORILOR DIN ÎNTREAGA LUME.

Un oraş cu nume sfânt

Urmele vieţuirii în zona pe care astăzi se ridică oraşul se pierd undeva în epoca neoliticului. Prima atestare documentară apare însă în anul 1581, cu referire la Schitul de pe Molomoț, Cartierul Furnica de astăzi. Totuşi, istoria aşezării este indisolubil legată de istoria Mânăstirii Sinaia, ctitoria cu nume sfânt, derivat de la Muntele Sinai.

SALINA TURDA – POARTA SPRE CENTRUL TRANSILVANIEI…

LA ÎNCEPUT A FOST…

DOAR SARE

Considerată a fi inițial una dintre cele mai importante exploatări de sare din Transilvania, Salina Turda are o istorie cu suișuri și coborâșuri, în funcție de interesele vremii și de istoria celorlalte exploatații de profil din zonă.

Deși exploatarea sării se presupune că ar fi fost făcută încă din perioada romană, ,,ocna de sare de la Turda” este menționată în documente abia în anul 1271.

Salina Cacica, o lume săpată în sare

Aşezată cuminte la poalele Obcinei Mari, cea mai lungă din cele trei culmi ce ţin pavăză cu spinările lor împădurite ţinuturilor Sucevei, Cacica e o localitate a cărei istorie se leagă indisolubil de cea a exploatării minereurilor de sare. Istoria acestei îndeletiniciri se pierde adânc în trecut, tocmai prin neoliticul timpuriu, perioadă în care, aşa cum arată descoperirile arheologice, aici ar fi existat una din cele mai vechi exploatări de sare recristalizată din saramură.

Elena Cuza – destinul trist al unei mari doamne (2)

Opera caritabilă a Principesei

În corespondenţa sa cu profesorul I. Bălăcescu, cel care a condus Clinica de Chirurgie si Ortopedie din cadrul Spitalul Clinic de Urgenta pentru Copii “Grigore Alexandrescu” din Bucuresti până în anul 1938, profesorul Socrat Lalu vorbește despre contribuția Elenei Cuza la începuturile practicării ştiinţei chirurgicale pe meleaguri nemţene: „De la o paranteză la alta, Iubite Bălăcescu, căci este pentru mine o datorie pioasă, de a-ţi mărturisi şi de a declara faţă de toţi ai noştri, că serviciul chirurgical al bietului spital de la Piatra-Neamţ, n-a putut fi înfiinţat, n-a putut fi creat – este mai just de spus aşa – fără marea bunătate, plină de compătimire pentru cei ce sufăr şi de o dragoste adâncă, pentru populaţia nevoiaşă ca şi pentru ţara noastră întreagă…a Sfintei Principese Elena Cuza, căci aşa i se spune la noi, şi aşa cu numele acesta, trebuie să rămână în Istoria neamului românesc!

Elena Cuza – destinul trist al unei mari doamne (1)

Fericirea nu ţine seama de avere, poziţie socială, inteligenţă sau frumuseţe, fie ea interioară sau lăuntrică. Ea se cuibăreşte, chiar şi pentru o clipă, într-un bordei sau nu poposeşte nicicând în odăile vreunui palat.

Elena, cea care, alături de soţul său, Alexandru Ioan Cuza, avea să devină Prima Doamnă a României, s-a născut la Iaşi, la 17 iunie 1825, într-o familie ce reunea două nume cu rezonanţă pentru istoria ţării – Rosetti şi Sturdza. La moşia de la Soleşti, aflată în apropierea Vasluiului, copila a primit o educaţie desăvârşită, sub îndrumarea părinţilor – postelnicul Iordache Rosetti şi Ecaterina Sturdza, care au angajat în acest scop profesori de pe alte meleaguri. Educația severă și relativa izolare de la conacul părintesc, alăturate unei timidități înnăscute, au făcut din Elena o fire introvertită, cu inhibiții mascate de obișnuitul protocol și convenționalism al vremii.

STATIUNILE BALNEOCLIMATERICE, IZVOARELE DE SANATATE ALE ROMANIEI (4)

Buziaș, tărâmul izvoarelor tămăduitoare

Așezat în Câmpia Banatului, la poalele nord-vestice ale Dealului Silagiu, pe cursul inferior al pârâului Valea Salciei, Buziașul a devenit oraș la începutul anului 1956, dar a fost declarat localitate balneară încă din anul 1819. Situat la o distanță de 25 de km pe drumul județean 592 și 28 de km pe calea ferată față de Lugoj, iar față de Timișoara la 34 de km, tot pe drumul județean 592) și 37 de km pe calea ferată față de Timișoara, orașul propriu-zis se desfășoară pe terasa superioară a Timișului, la contactul dintre Câmpia Banatului de Est și dealurile bănățăne – Dealul Silagiu, în partea de sud-est a celui mai mare județ al țării, județul Timiș. Buziașul se desfășoară pe o suprafață de 104 km și o altitudine medie de 128 m.

Atestarea documentară a localității datează din anul 1369, sub numele de Buzuș și Bozaș. Trei dintre cei mai cunoscuți specialiști, botanistul Al. Borza și arheologii Dumitru Tudor și Liviu Marghitan, și-au exprimat opinia cum că apele minerale de la Buziaș erau folosite încă din vremea romanilor.

Domeniul Bogdan – vinuri in armonie cu natura

Domeniul Bogdan a luat nastere din dorinta proprietarului de produce vinuri in armonie cu natura.

Via Domeniu Bogdan este certificata ca biologica conform normelor europene de catre Austria Bio Garantie. Lucrarile in vie sunt facute dupa principiile viticulturii biodinamice sub indrumarea Dr. Agronom in Biodinamica Leonello Anello, unul dintre cei mai reputati specialisti in domeniu.

Viticultura biodinamica garanteaza respectul pentru natura imbogatind solul si promovand viata, aducand sanatate si stare de bine tuturor partilor implicate: sol, plante, animale, oameni si mediul inconjurator. Aceasta metoda de cultura determina terroir-ul sa se exprime prin dezvoltarea de arome autentice si prin producerea unor vinuri cu personalitate.

Via cultivata pe o suprafata de 154 ha se afla între Dunare și Marea Neagră in cunoscuta podgorie Murfatlar.  Crama societatii aflata la Medgidia a fost inaugurata in anul 2017 si este gandita astfel incat sa puna in valoare potentialul strugurilor pentru producerea vinurilor organice si biodinamice.

STATIUNILE BALNEOCLIMATERICE, IZVOARELE DE SANATATE ALE ROMANIEI (3)

INCURSIUNE ÎN SOVATA, CITADELA BALNEARĂ A TRANSILVANIEI

 Oraşul Sovata, citadela balneară a Transilvaniei, este situată în zona nord-estică a bazinului Transilvaniei, în extremitatea estică a judeţului Mureş. Al şaselea oraş după mărime al judeţului, Sovata se află la o distanţă de 60 km de reşedinţa de judeţ, municipiul Târgu-Mureş, fiind legat de reţeaua de localităţi a ţării prin drumul naţional DN 13-Bălăuşeri–Tg. Mureş într-o direcţie şi Odorhei–Miercurea Ciuc în cealaltă, respectiv DN 13A şi DJ 153, drum ce realizează legătura Sovata–Eremitu–Reghin.

O ISTORIE DE PESTE 400 DE ANI

”Natura a oferit localităţii Sovata o comoară nepreţuită. Obiectivul comitatului de care aparţine localitatea este ca aceasta zestre nepreţuită să fie fructificată şi pusă la dispoziţia omenirii, iar iubitorii de natură să beneficieze de pe urma acestei bogăţii naturale…” relatează scriitorul Hankó Vilmos, în cartea sa Székelyföld din 1896.

Asociația Antidrog Est-Europeană

COMUNICAT DE PRESĂ
Asociația Antidrog Est-Europeană Odobești-Bacău a organizat în ziua de 16 mai a.c. o conferință de lucru internațională antidrog având drept scop principal prezentarea celui mai performant program de prevenție din lume în consumul de droguri, alcool și tutun în rândurile adolescenților -PLANET Youth ( Islanda ) – și găsirea condițiilor de implementare și în țara noastră-program prezentat de către dl. conf. univ. dr. Emanuel Adrian Sârbu, Șef Serviciu Relația cu Societatea Civilă și alți Actori Sociali, Direcția Generală de Asistență Socială a Municipiului București și Reprezentant Regional ( Europa Centrală și de Est ) Icelandic Center for Social Research and Analysis.
Programul conferinței a mai cuprins:
– Prezentarea de către dl.dr. Graham Giles (Anglia) a unei metode de tratare a persoanelor dependente de consumul de droguri, alcool și tutun prin utilizarea celei mai noi invenții tehnologice: SPERA ;
– Studiul: ,,Credințe iraționale induse de jocul de noroc compulsiv,, prezentat de către drd. Miu Florian Viorel Psiholog clinician/psihoterapeut, președintele Asociației ”Se poate și altfel”-Centrul ,,PROSALVITA,, Galați;

STATIUNILE BALNEOCLIMATERICE, IZVOARELE DE SANATATE ALE ROMANIEI (2)

Băile Călacea, locul unde apele au puteri miraculoase

Situată la jumătatea distanței dintre Timișoara și Arad, stațiunea Băile Călacea continuă să fie și astăzi, la un veac de la înființarea sa, un veritabil loc de relaxare, care în același timp aduce beneficii importante de sănătate prin facilitățile oferite pentru tratarea unei largi palete de afecțiuni.

Băile Călacea, care au obținut statutul de stațiune balneară și balneoclimaterică grație factorilor naturali de cură, se află la o altitudine de 117 metri și se desfășoară pe o suprafață de 15 hectare. Stațiunea este dispusă pe partea stângă a drumului județean 693, spre sensul de mers dinspre localitatea Carani spre localitatea Bărăteaz, la km 25.

Vestită pentru apele sale termale, stațiunea Băile Călacea este o destinație căutată nu doar pentru calitățile curative, ci și pentru spectacolul oferit de frumusețea locurilor, pentru ambianța de liniște și relaxare ce transformă orice vacanță într-o experiență de neuitat.

Apropierea de două reședințe de județ – Timişoara, oraș aflat la o distanță de 25 de kilometri  şi Arad, situat la 30 de kilometri, reprezintă încă un unul din avantajele alegerii Băilor Călacea ca destinație turistică. De asemenea, există facilitatea organizării de excursii la Lugoj sau la Cramele Recaș, precum și la herghelia de cai de la Izvin sau la mânăstirile de la Radna, Sag sau Bodrog. Pentru pasionații de vânătoare, se pot organiza partide de vânătoare la speciile de vânat, cum ar fi: fazani, rațe, prepelițe, iepuri, căpriori, mistreți, vulpi sau șacali.