Revista Descopera Romania!

A chemat-o Piatra, Piatra lui Crăciun, sau Perla Moldovei, însă din 1864 i s-a spus Piatra Neamț. Este reședința județului Neamț. Străinii o cunosc de pe Wikipedia ca fiind o urbe foarte pitorească. Amestec de istorie, cultură, creștinătate, dar, în ultima vreme și de modernism, orașul își propune să fie în câțiva ani o destinație turistică prin excelență, de astă dată în spațiul Uniunii Europene. Cea mai veche așezare descoperită în aria orașului Piatra-Neamț este la Poiana Cireșului. Datează de acum 14.000 de ani, de pe vremea mezoliticului. Continuitatea se păstrează pe firul dacic. Săpăturile arheologice efectuate atestă existența unor populații la Bâtca Doamnei, Ciritei, Lutărie, Văleni-Bolovoaia, Cozla și Dărmănești. În aceste locuri au fost descoperite fragmente de ceramică, obiecte de piatră și silex aparținând civilizației Cucuteni (cca. 3.600 – 2.600 î.d.H.), epocii bronzului (mileniul II î.d.H.) și civilizației geto-dacice (sec. II î.d.H.. – d.H.). Importante vestigii medievale au fost scoase la lumină la Bâtca Doamnei și la Curtea Domnească.

Civilizația geto-dacică este una din părțile cele mai importante ale istoriei orașului. O atestă așezările fortificate de la Bâtca Doamnei, Cozla și Calu, ridicate între sec. I î.d.H. – I d.H. Descoperirile făcute aici scot în evidență existența unui puternic centru politic, economic și spiritual – Petrodava. După cucerirea romană, așezarea n-a mai existat, dar urmele ei au dăinuit până în zilele noastre. Un exemplu elocvent este un nivel de locuire al așezării de la Lutărie care este estimat ca aparținând secolelor V-VI. Primele documente scrise apar însă pe la anii 1387-1392. Atunci este pomenită așezarea în Cronicile rusești și documentele de expediție ale regelui Sigismund de Luxemburg în Moldova. Primul act autohton în care se face vorbire de existența unei comunități pe aceste meleaguri este datat 31 iulie 1431. Voievodul Alexandru cel Bun dăruiește prin acest hrisov, Mânăstirii Bistrița, două prisăci și o “casă a lui Crăciun de la Piatra”. Curtea Domnească ce se constituie aici undeva între anii 1468-1475 a avut ca efect o puternică influență economică, politică și administrativă. Apogeul l-a atins după moartea lui Ștefan cel Mare. Timpul a erodat măreția trecutului astfel că peste timp au mai ajuns la noi doar două construcții: Catedrala Domnească și Turnul lui Ștefan cel Mare, simbolul orașului. Acesta a fost construit în anul 1499, are până la înălțimea de șapte metri un plan pătrat, care apoi se transformă într-un octogon cu laturile inegale, atingând în final înălțimea totală de 19 metri. Biserica Domnească Sf. Ioan Botezătorul a fost zidită în anii 1497-1498. Formează împreună cu bisericiile de la Borzești și Războieni un grup, o formă evoluată și rafinată a stilului ce ia ființă și se va numi “stil moldovenesc”. La 8 noiembrie 1841, cărturarul Gheorghe Asachi își deschidea “moara” de hârtie, prima din Moldova. Industria ia avânt, grație comunității evreiești care se stabilește aici, astfel că din 1852 va funcționa o fabrică de postav și sumane a familiei Grulich. Apar fabrici de cherestea, săpun, chibrituri, bere, mori. Dezvoltarea orașului impune ca urbea să fie legată prin drumul de fier de ceea ce duce, în 1885, la construirea unei căi ferate. Pe plan cultural consemnăm apariția primei școli publice la 1832 și a primului teatru la 1871. În 1864, pentru a evita confuzia cu Piatra-Olt, Pietrei i se schimbă denumirea în Piatra-Neamț. Eroii Pietrei se vor remarca prima oară în luptele pentru Războiul de independență, pe câmpurile jertfei de la Plevna, Rahova, Vidin, Smârdan, Grivița II. Marele Război a însemnat sacrificiul a 2000 de fii ai urbei. În anii interbelici populația orașului depășește cifra de 30.000 de locuitori (de la 18.795 de locuitori în anul 1913 la 35.952 de locuitori în 1927, din care 22.000 de români și 13.952 de evrei). Comunitatea mare și veche de evrei din zonă este evidențiată și de existența, în oraș, a celei mai vechi sinagogi de lemn din România, datând de la 1766. Nemțenii din Piatra se fălesc cu istoria lor, cu ceea ce era odată Perla Moldovei. Punct de plecare către drumețiile misteriosului Ceahlău, sau cap de pod într-un itinerariu al spovedaniei și curățeniei sufletești într-un periplu către salba de mânăstiri, Piatra-Neamț este locul unde turistul poate fi surprins de multe atracții.

În urma implementării planului de dezvoltare durabilă a turismului, , stațiunea turistică de interes național Piatra-Neamț va fi un punct de atracție nu numai pentru regiunea moldavă, ci de pe cuprinsul întregii țări. În ceea ce privește Parcul Cozla, transportul din oraș este asigurat în cea mai mare parte cu ajutorul Telegondolei ce va avea plecarea din zona gării și sosirea în Poiana Trei Coline. Stația de plecare împreună cu cea de sosire de pe Muntele Cozla (cota 3 Coline) se vor constitui în puncte de atracție ale întregului ansamblu, aici urmând să fie construite spații comerciale, cafenele, locuri de cazare. Instalația are 33 de telecabine cu o capacitate de 8 persoane fiecare. Drumul de acces pe munte, Aleea Trei Căldări, va fi reabilitat; vor fi reabilitate sau construite drumurile de acces la baza pârtiilor. Se vor construi trei Puncte de Belvedere care vor permite accesul turiștilor pe orice vreme. Aceștia vor avea posibilitatea de a consulta ghidul specializat sau de a se informa din rețeaua de calculatoare, putând în același timp vedea cu ochiul liber sau cu telescopul obiectivele turistice. Pârtiile actuale, atât cea pentru începători cât și cea de avansați vor fi reamenajate, dotate cu instalație de zăpadă artificială, mașini de bătut zăpada, instalație de nocturnă și instalații de transport pe cablu. O a treia pârtie de dificultate medie va fi amenajată. Se va construi, de asemenea, un patinoar artificial pe actualul loc de joacă pentru copii. În Poiana țapului se va înființa un Centru de servicii și de închiriere materiale sportive. Vor fi amenajate cărările de creastă pentru drumeție, mountainbike, călărie etc. Din Poiana Trei Coline vor fi posibile lansări cu parapanta și deltaplanul. Izvoarele minerale aflate la poalele muntelui, în zona Străzii Vasile Conta, vor fi captate și pusela dispoziție pentru tratament. Pe muntele Pietricica, cu priveliști deosebite către Valea Bistriței și Ceahlău, va fi amenajat un traseu de drumeț ie. La poalele muntelui Pietricica va fi construit un hotel cu 9 etaje și cu parcare subterană. Traseul turistic va porni din zona Staro și se va încheia în vârful muntelui Pietricica. Drumul de acces va avea o lungime totală de 2,1 km și va fi prevăzut cu scări de urcare și coborâre de câte maxim 10 trepte. În vârful muntelui, va fi construit un restaurant rotativ. De-a lungul traseului vor fi amplasate bănci și terase belvedere. Va fi construit un Centru Cultural care se va compune dintr-o suită de amfiteatre, săli de teatru, săli de conferințe, ateliere de creație și un observator astronomic.

Va fi construit Muzeul rezervației naturale “Muntele Pietricica”, acest munte fiind unul dintre puținele locuri din Europa în care se găsesc pești fosili de vârstă oligocenă și miocen inferior (32-20 milioane ani). Partea de sud-est a orașului, care include siturile arheologice, lacurile de acumulare Bâtca Doamnei și Reconstrucția, ștrandul Municipal recent modernizat cu fonduri PHARE și complexul muntos Cernegura – Bahrin, cu cabanele și pensiunile agroturistice din localitatea component ă Doamna, dezvoltată ca a doua zonă turistică a municipiului. O parte importantă a investițiilor în infrastructura de turism urmează să se realizeze în această zonă.