Revista Descopera Romania!

N-ar trebui să existe român care să nu fi trecut pe la Alba Iulia. Încărcată de trecut glorios, suflet al ființei naționale, urbea de pe Mureș tinde să devină simbol european, un punct de atracție în cea mai profitabilă industrie a Uniunii Europene – turismul. Edilii orașului au dezvoltat un plan grandios pentru reabilitarea infrastructurii și de revigorare a Cetății. Cei care-i trec azi porțile se trezesc în plin Ev Mediu

Din cele 6 porți ale cetății Alba Iulia s-au mai păstrat până în prezent doar trei: I, III și IV, iar din poarta II se mai păstrează doar stâlpii laterali. Situată în extremitatea estică a cetății, poarta I are forma unui arc de triumf cu trei deschideri. Deasupra intrării principale se află stema Casei de Austria încadrată de statuile zeiței Venus și a zeului Marte, care la rândul lor sunt flancate de reprezentările a două bombarde aflate în poziție de tragere. Fațadele acestei porți sunt bogat decorate cu reliefuri care redau scene din mitologia antică: Eneea salvându-și tatăl, pe Anchise, din flăcările Troiei; lupta lui Hercule cu Anteu, Perseu cu capul Meduzei și Hercule în luptă cu leul din Nemeea. Celula lui Horea Poarta a III-a – cea mai impunătoare dintre toate căile de acces – este poarta prin care se realiza accesul în fortăreața propriu-zisă.

De dimensiuni monumentale, această poartă principal constituie cel mai amplu și mai impresionant ansamblu sculptural al cetății Alba Iulia. Edificiul porții are o formă prismatică, fiind încărcat de un bogat decor figurativ, antropomorf, zoomorf și vegetal alcătuit din scene de luptă, arme, steaguri, trofee, blazoane, care îmbracă antablamente și câmpuri, subliniind prin relieful plat al redărilor volumul trupurilor tensionate ale Atlanților. Cele patru panouri principale ale porții a III-a redau: investirea prințului Eugeniu de Savoia în funcția de mareșal al armatei habsburgice, zeița Victoria care îi predă lui Eugeniu de Savoia macheta cetății, la exterior, șarja cavaleriei creștine și atacul infanteriei imperiale asupra artileriei otomane. Spre est, poarta este împodobită de statuia ecvestră a împăratului austriac Carol al VI-lea, în timpul căruia a fost construită cetatea. Soclul statuii este încadrat de imaginile unor prizonieri turci ce cad îngroziți sub copitele calului împăratului triumfător. În soclul statuii lui Carol al VI-lea se află o mica încăpere în care a fost întemnițat la 2 ianuarie 1785 Horea, conducătorul marii răscoale din 1785. În anul 1937 a fost așezată aici o placă care are următoarea inscripție: „Aici a suferit dârz, neînduplecat, cu credință tare în destinul neamului românesc. 27 decembrie 1784 – 28 februarie 1785“. Poarta a IV-a, ultima dintre cele păstrate integral, a fost construită în stil baroc, aflându-se în apropierea celor două catedrale din interiorul fortificației, fiind una dintre porțile care asigurau ieșirea spre Platoul Romanilor. Această poartă este una de concepție simplă, cel mai probabil adăpostind corpul de gardă. Ea conține o boltă semicilindrică susținută de doi atlanți, stema Imperiului Habsburgic simplificată, precum și basoreliefuri reprezentând diferite trofee, fanioane și steaguri cu însemnele lui Carol al VI-lea. Alba Iulia a fost un oraș care a jucat un rol important în întreaga istorie a românilor, din timpul când a fost colonie romană, trecând prin unificarea țărilor române sub Mihai Viteazul, supliciul lui Horea și Cloșca de pe Dealul Furcilor de lângă oraș până la Unirea din 1918.

Aceste momente importante ale istoriei sunt marcate prin monumente amplasate în interiorul cetății. Aici, cele mai importante sunt monumentele dedicate lui Mihai Viteazul și răscoalei de la 1784, precum și cele două monumente din fața Universității dedicate eroilor români căzuți în bătăliile de la Custozza și pentru apărarea orașului. Tot în cetate, în fața Sălii Unirii se află un grup statuar cu personalități de seamă care și-au adus contribuția la realizarea Marii Uniri. Amplasată în fața palatului princiar, statuia lui Mihai Viteazul a fost realizată în bronz de către sculptorul Oscar Han în anul 1968. În același loc, în spatele statuii ecvestre, se găsește un basorelief realizat de către Horia Flămându în anul 1975, care îl reprezintă pe Mihai Viteazul primind omagiile celor trei țări române unite. Basorelieful are o lungime de 6,20 m și o lățime de 3 m, iar la bază se află o placă pe care este însemnat: „Aici la Alba Iulia, în anul 1600, ca un simbol al dreptului istoric al poporului roman de a trăi unit, liber și independent s-a înfăptuit prin lupta și voința neamului, prin vitejia șI geniul marelui voievod Mihai Viteazul, mărețul act al primei uniri politice a celor trei principate române – Țara Românească, Moldova, Transilvania – mai 1975“.