SIMFONIE MULTICULTURALA IN “ORASUL ROZELOR”, TIMISOARA – SARBII
De mai bine de un mileniu, sarbii au fost o prezenta statornica pe teritoriul Romaniei. In drumul lor spre Peninsula Balcanica, stramosii lor s-au oprit, in parte, ceva mai jos de Cris si de Mures, in peste 150 de localitati. Acestia reprezinta cea mai veche diaspora sarbeasca din lume.
In Timisoara, numarul sarbilor a fost atat de mare pana in secolul a XVIII-lea, incat acestia reprezentau populatia majoritara. In ciuda acestui fapt, solicitarea adresata imparatului Leopold cu ocazia Adunarii de la Timisoara, din 1790, ca Banatul sa devina teritoriu sarbesc, nu a fost acceptata.
Sarbii si-au construit in Banat biserici si manastiri. Timp de 200 de ani, intre 1717 si 1919, Episcopia Timisoarei a facut parte din Mitropolia Karlovac.
Astazi, la Timisoara, numarul etnicilor sarbi se apropie de 5000.
Buni mestesugari, adevarati artizani ai tesaturilor, sarbii sunt cunoscuti mai ales pentru talentul si priceperea lor intr-ale gradinaritului.
Comunitatea sarba din Timisoara respecta si duce mai departe zestrea de traditii, obiceiuri si credinta pastrate din strabuni. Una dintre cele mai indragite traditii este cea din Ajunul Craciunului, sarbatorit pe stil vechi, cand dupa slujba religioasa, enoriasii asista la arderea unui trunchi de stejar sfintit, in curtea bisericii.
O alta traditie o reprezinta Ruga sarbeasca, numita Chirvait sau Dovi, ruga ce aduna toti membrii comunitatii, de Rusalii, in a saptea duminica de dupa Pasti.
Bucataria sarbeasca este irezistibila. Mancarurile sunt suculente, bine condimentate, pline de gust. Orezul sarbesc cu legume, ciorba de bulion, cavurma – pregatita mai ales la nunti, dar si in perioada taierii porcilor, plescavita – un fel de mic romanesc de forma rotunda, sunt doar cateva dintre delicioasele retete ce au fost adoptate atat de romani, cat si de alti etnici.
Foarte apreciata este placinta sarbeasca, numita banita, cu umplutura de branza sarata, zahar si oua. Se spune ca acest desert are un secret tinut cu strasnicie si care se transmite in cadrul comunitatilor de sarbi, din mama in fiica.
De Craciun, exista o prajitura care nu lipseste de pe nicio masa. Se numeste cesnita si are intotdeauna ascuns in ea un banut norocos.