Tag Archives: catedrala
Cluj Napoca – oraşul celor cinci Episcopii
Cluj-Napoca cunoaşte o mare diversitate din punct de vedere religios, vechile tradiţii şi credinţele împletindu-se aici într-o armonie specială. În urbe îşi au sediul nu mai puţin de cinci episcopii ale unor culte diferite, un vicariat romano-catolic, mai multe sinagogi evreieşti. Emblematică este catedrala romano-catolică Sf. Mihail unde a fost botezat Mathias Rex.
Impunătoarea catedrală “Sfântul Mihail”, unul dintre cele mai vechi şi mai apreciate monumente de arhitectură gotică, este deseori comparat cu Biserica Neagră din Braşov. Faima edificiului nu provine numai datorită arhi tecturii sale, ci pentru faptul că este un martor important al istoriei. Catedrala a găzduit 50 de adunări parlamentare şi tot aici a fost botezat şi regele Matei Corvin, care mulţi ani mai târziu, va participa la reconstrucţia edificiului. În acelaşi loc regina Izabella i-a oferit coroana regelui Ferdinand I şi tot aici au fost confirmaţi în funcţii principii Transilvaniei Bathory Zsigmond, Rakoczi Zsigmond, Bathory Gabor şi Bethlen Gabor. În 1939, preotul catedralei, Marton Aron, a fost înscăunat ca Episcop al Transilvaniei, iar în 1944 a rostit în această biserică vestita predică prin care a condamnat persecuţia evreilor. Catedrala “Sf. Mihail” a fost ridicată în afara zidurilor oraşului, la scurt timp după ce regele Carol Robert a acordat Clujului statutul de oraş (în anul 1316). Terminarea lucrărilor (după 1419), coincide cu domnia regelui Sigismund, fapt confirmat de blazonul de deasupra porţii şi în care în centru se află stema Imperiului Romano-German, flancată în dreapta de cea a Ungariei, iar în stânga de cea a Cehiei.
CATEDRALA INALTAREA DOMNULUI, CTITORITA DE TREI EPISCOPI
Pentru că în Slobozia anilor 90, serviciile religioase pentru creştin-ortodocşi se săvârşeau doar în Mânăstirea Sfinţii Voievozi, devenită din anul 1864 biserică parohială, se impunea ridicarea unei biserici noi. Astfel, piatra de temelie a Catedralei Episcopale Înălţarea Domnului a fost pusă la 15 iulie 1992, slujba de sfinţire fiind făcută chiar de către Patriarhul Teoctist, care era, la acea vreme, arhiepiscop al Arhiepiscopiei Bucureştilor, sub a cărui jurisdicţie se afla atunci Slobozia Deşi nu se punea, la momentul respectiv, problema construirii unei catedrale, ci doar a unei biserici, dimensiunile stabilite au fost monumentale. Demersul a fost facilitate însă de înfiinţarea, un an mai târziu, a Episcopiei Sloboziei şi Călăraşilor, cu sediul la Slobozia, iar prin noua sa destinaţie, lăcaşul de cult avea să devină un simbol al urbei.
TIMISOARA CAPITALA CULTURALA EUROPEANA – Timisoara azi
UN ORAŞ CIVILIZAT, VIU ŞI PLIN DE CULOARE. UN ORAŞ COSMOPOLIT. UN LOC AL TOLERANŢEI ŞI AL ARMONIEI. TIMIŞOARA FRAPEAZĂ ŞI ASTĂZI, AŞA CUM A FĂCUT-O DINTOTDEAUNA, PRIN SPIRITUL INOVATOR, PRIN UNITATEA ÎN DIVERSITATE, PRIN ISCUSINŢA DE A ÎMBINA TRADIŢIA CU MODERNISMUL, PRIN ABILITATEA DE A VALORIZA ŞI VALORIFICA MOŞTENIREA ISTORICĂ ŞI CULTURALĂ ŞI DE A-I CONFERI NOI VALENŢE.
Cuvântul „LIBERTATE” s-a spus răspicat şi încărcat de speranţă aici, după decenii de opresiune comunistă, reverberând apoi, ca un îndemn la unitate şi schimbare, în întreaga ţară. Spiritul oraşului s-a dezlănţuit la 16 decembrie 1989, iar patru zile mai târziu, din celebrul Balcon al Operei, Timişoara se declara „primul oraş liber de comunism”. Din acelaşi balcon, la 12 martie 1990, s-a dat citire celebrei Proclamaţii.
