Tag Archives: evrei
Timisoara – diversitate multietnică şi multiculturală
Ceea ce face din Timişoara un etalon al României, un spaţiu unic şi inovator este, poate în primul rând, diversitatea multietnică şi multiculturală, atmosfera de toleranţă şi mai ales melange-ul armonios rezultat din alăturarea şi întrepătrunderea de tradiţii, obiceiuri şi culturi aparţinând unei multitudinii de etnii, într-un oraş aflat la confluenţa mai multor civilizaţii.
Într-un spaţiu în care romano-catolicii reprezentau majoritatea, conştiinţa religioasă nu a fost îngrădită, fiind practicate liber religiile ortodoxă, mozaică, reformato-calvină, evanghelico-luterană şi greco-catolică.
LEAGANUL CRESTINATATII ROMANESTI, UN LOC PENTRU FIECARE RELIGIE
Pământurile pline de colb și lipsite de apă au fost alese de către unul dintre Apostolii Mântuitorului pentru a răspândi Cuvântul lui Iisus Hristos printre geto-daci. Sfântul Andrei este cel care a săvârșit acum 2000 de ani, primul botez, aici, pe pământ românesc. El a sădit în Dobrogea prima sămânță a creștinismului. Dar județul Constanța nu este numai legănul creștinării românilor, el este și un mozaic de religii.
Pentru a ajunge la mare, avem două posibilități. Dacă ne grăbim, vom goni pe autostradă până la Constanța și mai departe. Dar dacă nimeni nu ne mână de la spate, putem alege drumul cu farmec dobrogean care șerpuiește printre coline costelive de calcar și sate cu case din piatră și acoperișuri de trestie, printre turme de capre și cotigi trase de măgăruși. După ce traversăm Dunărea cu bacul pe la Călărași șoseaua ne conduce mai întâi la Mănăstirea Dervent. Dominând dealurile încărcate de vii și luncile verzi ale Fluviului, Derventul a devenit în ultimii ani un loc de pelerinaj cunoscut pentru ceremonialul de exorcizare pe care călugării de aici îl practică, se spune, cu mult succes.
SIMFONIE MULTICULTURALA IN “ORASUL ROZELOR”, TIMISOARA – EVREII
Un popor raspandit prin intreaga lume si deseori oprimat in comunitatile din care ajungea sa faca parte, evreii au gasit in Banat un loc propice pentru o viata decenta si linistita, pentru ca mentalitatea banateanului a fost dintotdeauna aparte – cu respect pentru familie, pentru valorile morale, pentru trecutul istoric, cu toleranta atat in planul relatiilor personale, cat si in raport cu religia celorlalti. Prezente iudaice pe acest teritoriu se inregistreaza inca din secolul al II-lea, dar asezarea acestor etnici in Timisoara este atestata abia in anul 1693, prin inscriptiile funerare din cimitirul evreiesc.
Daca in perioada interbelica, la Timisoara traiau aproximativ 12.000 de evrei, astazi sunt mai putin de 200. Al doilea razboi mondial a insemnat pentru ei prigoana si deportare. Si totusi, au supravietuit Holocaustului, iar statisticile arata in anul 1947, numarul celor ce traiau in Banat se ridica la 16.000.
In secolul al XVIII-lea, Timisoara a fost singurul oras ce confirma existenta unei comunitati evreiesti. Si-au construit aici sinagogi, pentru ca prin credinta si-au putut asigura supravietuirea. Au construit sase astfel de locuri de rugaciune – bijuterii arhitectonice – insa astazi mai exista doar o sinagoga functionala.
