Tag Archives: TIFF festival de film
Oraşul de pe Someş, nucleu al elitei ardelene
În Europa universităţile au apărut în secolul al XI-lea cu scopul de a crea elitele culturale sau ascensiunea socială a viitorilor intelectuali. În Authentica Habita (1155), Frederic Barbarossa şi-a exprimat convingerea că “prin ştiinţă lumea se luminează, iar viaţa supuşilor este adunată pentru supunere faţă de Dumne -zeu şi servitorul său, împăratul”. Principele loan Sigismund a dorit, în 1567, să înfiinţeze o academie de studii la Sebeş, însă abia în 1581 este ajutat de către Ştefan Bathory să întemeieze un colegiu la Cluj, sub controlul iezuiţilor, rector fiind italianul Possevino. În 1692 Gabriel Bethlen a înfiinţat colegiul calvinist de la Alba lulia, cu studii de teologie, filosofie şi limbă, în fruntea căruia l-a numit pe Alstedt. Catolicii au luat din nou initiaţiva şi au înfiinţat, în 1688, o academie la Cluj, sub tutela iezuiţilor. Într-un efort de conciliere confesională, în 1776, împărăteasa Maria Tereza a fondat la Cluj o Universitate în limba germană. Dar nici această încercare nu a supravieţuit, Iosif al ll-lea înlocuind universitatea cu vestitul Liceu piarist, cu predare în limba latină. În 1872, autorităţile au înfiinţat Universitatea din Cluj exclusiv în limba maghiară, ceea ce a stârnit nemulţumirile majorităţii româneşti. După Primul Război Mondial, Universitatea clujeană, asemenea universităţilor din Strasbourg şi Bratislava, a devenit o instituţie a României. Cursurile le inaugurează, la 3 noiembrie 1919, Vasile Pârvan. Noua universitate era aşezată de către suveranul României sub semnul devizei ce străjuia odinioară, dăltuită în marmură, la intrarea în cladirea centrală: “Închinat adevărului, pe căi de dreptate – singurele care duc la concordia dintre diferitele seminţii ale lumii – acest aşezământ de înaltă cultură va putea fi de folos neamului şi umanităţii, cinstindu-se şi cinstindu-ne deopotrivă prin munca sa ştiinţifică”. În 1940 Universitatea româneasca a fost mutată la Sibiu şi Timisoara, iar universitatea maghiară a fost adusă de la Szeged la Cluj. După al doilea război mondial universitatea românească a revenit la Cluj şi a luat curând numele “Babeş”. În 1945 a fost înfiinţat universitatea maghiară “Bolyai”. În 1959 cele două universităţi se reunescsub numele de “Babeş-Bolyai”. Acum, Universitatea clujeană este cea mai mare din ţară, având peste 45.500 de studenţi în 105 specializări, 98 în limba română, 52 în maghiară, 13 în germană şi 4 în engleză. Cluj-Napoca este un veritabil centru de educaţie, existând aici cinci universităţide stat – Universitatea Tehnică, Universitatea de Medicină şi Farmacie “Iuliu Haţeganu”, Universitatea de Ştiinţe Agricole şi Medicină Veterinară, Universitatea de Arte şi Design – şi alte şapte particulare printre care şi Institutul Teologic Protestant.
