Tag Archives: timisoara
Timisoara – un spaţiu cultural cu accente europene
Banatul în general şi Timişoara în mod special reprezintă zone emblematice pentru diversitatea culturală şi etnică, cu accent pe păstrarea identităţii naţionale. Îngemănarea reperelor culturale unice provenite din varii şi profund diferite identităţi etnice a fost aici factorul care a conferit acest element de unicitate şi culoare. Mai mult, o veritabilă Poartă a Occidentului, Timişoara – multilingvă şi multiconfesională, a avut abilitatea şi deschiderea de a primi şi integra valorile culturale europene, fapt care a creat aici o mentalitate aparte, europeană, un spirit liber şi un nivel crescut de toleranţă.
CARTIERELE TIMISOAREI – MICI ORASELE INTR-UN MARE ORAS
ISTORIA FIECĂRUI ORAȘ SE ȚESE DIN POVEȘTILE VECHILOR CARTIERE. DUPĂ AȘEZAREA SAU ALCĂTUIREA LOR, CU MAHALALE SAU LOCURI DE PROMENADĂ, CU FĂBRICUȚE SAU TÂRGURI, CU CASE ÎNGHESUITE SAU PALATE STRĂLUCITOARE, ELE AU FOST ACELEA CARE AU DAT ORAȘELOR CULOAREA, PARFUMUL ȘI IDENTITATEA. ÎN TIMIȘOARA, ”MIEZUL” A FOST DINTOTDEAUNA CETATEA. DE JUR ÎMPREJURUL SĂU S-AU RIDICAT PE RÂND CARTIERELE, IAR LIMITELE DINTRE ELE ȘI ZONA VECHII FORTIFICAȚII A DISPĂRUT CU TIMPUL. ÎN ACEASTĂ METROPOLĂ, CARTIERELE ȘI-AU PRIMIT NUMELE ÎN FUNCȚIE DE ISTORIA LOCULUI, DE OAMENII CARE LOCUIAU ACOLO ȘI DE ÎNDELETNICIRILE LOR. MAI MULT, ELE FUNCȚIONAU APROAPE CA NIȘTE MICI ORĂȘELE, SUBSCRISE MARELUI ORAȘ. CELE MAI VECHI ȘI MAI IMPORTANTE CARTIERE ALE TIMIȘOAREI SUNT FABRIC, IOSEFIN ȘI ELISABETIN.
TIMISUL NOBILIAR – FAMILIA NIKOLICS – Castelul Rudna
Clasa nobiliară din arealul Banatului românesc își reliefează cu adevărat dimensiunea abia la sfârșitul secolului al XVIII-lea, când puterea economică și politică se află în mâna Casei de Habsburg. Înnobilați mai ales pentru merite militare, noii reprezentanți ai acestei elite primesc titluri și pământuri. O altă categorie a nobililor vremii sunt descendenții vechilor familii cu sânge albastru, iar alții sunt, pur și simplu, cei proaspăt îmbogățiți prin diferite mijloace.
Este o perioadă de înflorire atât pentru clasa nobiliară, cât și pentru societate în general, deoarece purtătorii acestor titluri, în cea mai mare parte oameni de cultură, cu educație aleasă, își pun amprenta în procesul de dezvoltare.
Familia Nikolics
Un nume de referință pentru nobilimea din Timiș la sfârșitul secolului al XIX-lea este cel al familiei de origine sârbă Nikolics. Activitatea economică și cea politică desfășurate de către membrii distinși ai acestei familii au situat-o printre elitele vremii.
Primii membrii ai familiei, menționați în documente, sunt frații Emanuel I, Peter I și Szlavon Nikolics, care au fost înnobilați de către regele Leopold I, în anul 1694.
TIMISOARA CAPITALA CULTURALA EUROPEANA – Orasul premierelor
Vârf de lance în aproape toate domeniile, Timişoara înregistrează, de-a lungul istoriei sale, peste 25 de premiere la nivel naţional, dintre care unele de nivel european.
TIMISOARA CAPITALA CULTURALA EUROPEANA – Timisoara azi
UN ORAŞ CIVILIZAT, VIU ŞI PLIN DE CULOARE. UN ORAŞ COSMOPOLIT. UN LOC AL TOLERANŢEI ŞI AL ARMONIEI. TIMIŞOARA FRAPEAZĂ ŞI ASTĂZI, AŞA CUM A FĂCUT-O DINTOTDEAUNA, PRIN SPIRITUL INOVATOR, PRIN UNITATEA ÎN DIVERSITATE, PRIN ISCUSINŢA DE A ÎMBINA TRADIŢIA CU MODERNISMUL, PRIN ABILITATEA DE A VALORIZA ŞI VALORIFICA MOŞTENIREA ISTORICĂ ŞI CULTURALĂ ŞI DE A-I CONFERI NOI VALENŢE.
Cuvântul „LIBERTATE” s-a spus răspicat şi încărcat de speranţă aici, după decenii de opresiune comunistă, reverberând apoi, ca un îndemn la unitate şi schimbare, în întreaga ţară. Spiritul oraşului s-a dezlănţuit la 16 decembrie 1989, iar patru zile mai târziu, din celebrul Balcon al Operei, Timişoara se declara „primul oraş liber de comunism”. Din acelaşi balcon, la 12 martie 1990, s-a dat citire celebrei Proclamaţii.
TIMISOARA CAPITALA CULTURALA EUROPEANA – Castelul Huniade
CU O ISTORIE ZBUCIUMATĂ, CASTELUL HUNIADE A AVUT PERIOADE DE MĂRIRE ŞI DECĂDERE, A FOST DISTRUS ŞI RECLĂDIT, REUŞIND SĂ REZISTE PESTE VEACURI, FIIND UNA DINTRE PRINCIPALELE ATRACŢII TURISTICE ALE TIMIŞOAREI. ESTE CEL MAI VECHI EDIFICIU PĂSTRAT ÎN ZESTREA ARHITECTONICĂ A ORAŞULUI.
Piatra de temelie a edificiului domnesc a fost pusă în anul 1308 de către regele Carol Robert de Anjou, construcţia acestuia durând până în anul 1315. După finalizarea construcţiei, acesta şi-a stabilit reşedinţa aici reşedinţa pentru opt ani. Pus la pământ de cutremurul din 1443, castelul renaşte din voia lui Iancu de Hunedoara. În această perioadă castelul şi fortificaţiile sunt dotate cu tunuri în plan semicircular. Castelul devine din nou reşedinţă regală, până în anul 1552.
TIMISOARA CAPITALA CULTURALA EUROPEANA – Cetate Austriaca
RIDICATĂ ÎNTRE ANII 1723 ŞI 1765, CETATEA TIMIŞOAREI ESTE CEA MAI MARE FORTIFICAŢIE ÎN STIL VAUBAN DIN ŢARA NOASTRĂ. CONSTRUITĂ DE AUSTRIECI, SE ÎNTINDE PE O SUPRAFAŢĂ DE ZECE ORI MAI MARE DECÂT VECHEA CETATE MEDIEVALĂ, RIDICATĂ AICI DE COTROPITORII TURCI. DIN VECHEA CONSTRUCŢIE OTOMANĂ NU SE MAI PĂSTREAZĂ NIMIC, ADMINISTRAŢIA HABSBURGICĂ RECONSTRUIND PRACTIC TOTUL DIN TEMELII.
După cucerirea Timişoarei de sub stăpânirea otomană, administraţia habsburgică a încercat să refolosească vechile fortificaţii turceşti. Odată cu apariţia Regulamentului pentru Construcţţii, în anul 1727, a început schiţarea unor proiecte pentru reamenajarea cetăţii. Multe dintre ideile avansate la acea perioadă, nepotrivite cu realitatea din teren, au rămas doar simple consemnări pe hârtie.
TIMISOARA CAPITALA CULTURALA EUROPEANA – Oras liber Regesc
ORAŞUL FLORILOR. ORAŞUL PREMIERELOR. ORAŞUL DE PE BEGA. ORAŞUL LIBERTĂŢII NOASTRE. POARTA SPRE OCCIDENT. MICA VIENĂ. PE SCURT: TIMIŞOARA. SAU TEMESWAR. ORI TEMESVÁR. SAU POATE TIMISVARAIA. UN LOC MAGIC UNDE O MULŢIME DE GRAIURI NU SE AMESTECĂ, CI SE COMPLETEAZĂ ARMONIOS ÎNTR-O SIMFONIE MULTIETNICĂ ŞI MULTICULTURALĂ. UNUL DINTRE CELE MAI IPORTANTE CENTRE CULTURALE, INDUSTRIALE, ECONOMICE, MEDICALE ŞI UNIVERSITARE ALE ROMÂNIEI, TIMIŞOARA ESTE UN ORAŞ SIMBOL, ATÂT PENTRU ISTORIA SA REMARCABILĂ, CÂT ŞI PENTRU IMPORTANŢA SA STRATEGICĂ ŞI PENTRU VALOAREA SA NAŢIONALĂ. CERCETĂRILE CONSEMNEAZĂ PREZENŢA AŞEZĂRILOR UMANE ÎN ACEASTĂ VATRĂ DE ISTORIE MILENARĂ ÎNCĂ DE ACUM MAI BINE DE 6000 DE ANI.
ORAŞ LIBER REGESC
TITLUL DE „ORAŞ LIBER REGESC”, CU TOATE PRIVILEGIILE CE DECURGEAU DIN ACESTA, I-A FOST ACORDAT TIMIŞOAREI DE CĂTRE IOSIF AL II-LEA, ÎMPĂRAT AL SFÂNTULUI IMPERIU ROMAN ŞI REGE AL UNGARIEI, PRIN DIPLOMA SEMNATĂ LA 21 DECEMBRIE 1781. ACEST ACT VA FI REÎNNOIT DE CĂTRE URMAŞUL LA TRON ŞI FRATELE MAI MIC AL ÎMPĂRATULUI IOSIF, LEOPOLD AL II-LEA ŞI VA FI ÎNSCISĂ ÎN LEGILE ŢĂRII ÎN ANUL 1790.
TIMISOARA CAPITALA CULTURALA EUROPEANA – Timisoara Medievală
ORAŞUL FLORILOR. ORAŞUL PREMIERELOR. ORAŞUL DE PE BEGA. ORAŞUL LIBERTĂŢII NOASTRE. POARTA SPRE OCCIDENT. MICA VIENĂ. PE SCURT: TIMIŞOARA. SAU TEMESWAR. ORI TEMESVÁR. SAU POATE TIMISVARAIA. UN LOC MAGIC UNDE O MULŢIME DE GRAIURI NU SE AMESTECĂ, CI SE COMPLETEAZĂ ARMONIOS ÎNTR-O SIMFONIE MULTIETNICĂ ŞI MULTICULTURALĂ. UNUL DINTRE CELE MAI IPORTANTE CENTRE CULTURALE, INDUSTRIALE, ECONOMICE, MEDICALE ŞI UNIVERSITARE ALE ROMÂNIEI, TIMIŞOARA ESTE UN ORAŞ SIMBOL, ATÂT PENTRU ISTORIA SA REMARCABILĂ, CÂT ŞI PENTRU IMPORTANŢA SA STRATEGICĂ ŞI PENTRU VALOAREA SA NAŢIONALĂ. CERCETĂRILE CONSEMNEAZĂ PREZENŢA AŞEZĂRILOR UMANE ÎN ACEASTĂ VATRĂ DE ISTORIE MILENARĂ ÎNCĂ DE ACUM MAI BINE DE 6000 DE ANI.
TIMIŞOARA MEDIEVALĂ
Atestată documentar de la începutul anilor 1200 (unii specialişti plasează atestarea în anul 1212, alţii ceva mai târziu, în anul 1266), Timişoara a fost iniţial o cetate de formă dreptunghiulară, cu fortificaţii de pământ şi apărată de ape. Aşezarea sa strategică, ce permitea controlul asupra unei mari părţi a Câmpiei Banatului, a creat premisele viitoarei dezvoltări. Cel care a intuit, pentru prima dată, importanţa acestei aşezări a fost Carol Robert de Anjou, rege al Ungariei cunoscut sub numele de Carol I. Nobilul maghiar a văzut cetatea în anul 1307 şi a ordonat construirea unui palat regal, ulterior mutând efectiv capitala regatului aici, în timpul anarhiei feudale, între anii 1315-1323.
COMOARA DE LA CASTEL, ARTA DE LA PALAT
PALATUL BAROC
Castelul Huniazilor strajuieste patrimoniul cultural al Timisoarei. Muzeul Banatului a adunat în fortareata ridicata de stralucitul voievod Iancu de Hunedoara tot ce a fost mai bun si mai reprezentativ pentru aceasta zona a tarii. Arta a fost separata, cu timpul gasindu-si locul în Palatul Baroc din Piata Unirii.
Castelul Huniade este cea mai veche cladire din Timisoara. Locul a fost ales la 1307 de Carol Robert de Anjou, cu un an înainte de a deveni rege al Ungariei sub numele de Carol I. El a dorit sa-si ridice la Timisoara o resedinta în care va sta pâna în 1323. Timisoara capata un rol strategic în razboaiele cu turcii, astfel ca Iancu de Hunedoara hotaraste la 1443 ridicarea unui castel, unde locuieste pâna în anul mortii sale, la 1456.
