Tag Archives: turism
SLOBOZIA – ORASUL LIBER, NASCUT LA CONFLUENTA UNOR MARI DRUMURI COMERCIALE
Istoria locurilor pe care astăzi se ridică Slobozia duce, aşa cum relevă cercetările arheologice, prin anul 300 î.Hr., în perioada neolitică. Mai târziu, romanii au construit aici o cetate, numită Netindava. Târgul Sloboziei s-a ridicat, din raţiuni comerciale, pe locul satului Vaideei, aşezare afectată de război şi rămasă pustie aproape 20 de ani. Hrisovul cu prima atestare a localităţii, din anul 1614, îi aparţine domnitorului Radu Mihnea: „Am dat domnia mea și slobozie pentru trei ani, care va vrea să vină să trăiască în această siliște (Slobozia lui Ianache)”.
TIMISOARA CAPITALA CULTURALA EUROPEANA – Orasul premierelor
Vârf de lance în aproape toate domeniile, Timişoara înregistrează, de-a lungul istoriei sale, peste 25 de premiere la nivel naţional, dintre care unele de nivel european.
COMANA TINUTUL DIN DELTA NEAJLOVULUI
În codrii Vlăsiei
La nici 30 de kilometri de București, spre Giurgiu, în inima legendarilor Codri ai Vlăsiei, acolo unde Neajlovul își răsfiră apele, Comana își dezvăluie frumusețea pură. în egală măsură popas pentru trup, dar și pentru suflet, legendara localitate este, cu siguranță, un loc în care ai vrea să te întorci, iar și iar…
Pădurea seculară si delta sunt un amestec fascinant de culori, o frumusețe sălbatică, o lume nebănuită la capătul unui drum de asfalt, ruptă parcă de civilizație și cu atât mai seducătoare. Îmbinate armonios în cadrul Parcului Natural Comana, alcătuiesc cea mai mare arie protejată din Câmpia Română – 25.000 de hectare.
Odinioară, legendarii Codrii ai Vlăsiei se întindeau de la Dunăre până la Târgoviște. O parte din ei a mai rămas în picioare, aici, la Comana, pentru a vorbi, în limba frunzelor, despre fapte de arme și pagini de istorie știute și neștiute. Stejari, frasini, carpeni, brazi, tei, ulmi și arțari, laolaltă cu vița sălbatică și iedera albă, ocupă peste 3600 de hectare din suprafața comunei Comana.
JURILOVCA
O bucată de istorie, asta e Jurilovca. Rai pentru arheologi, paradis pentru pescari și pentru amatorii de excursii greu de șters din minte. O comună care înflorește de la un an la altul, cu oameni desprinși parcă din filemele rusești.
Timpul se măsoară altfel
O comună cu trei sate și ceva mai puțin de 6000 de locuitori, Jurilovca este spațiul în care se află cea mai veche așezare antică descoperită pe teritoriul României. Este vorba de ruinele unui oraș grecesc, Orgame, transformat apoi în cetate romană și renumitul Arganum, menționat pentru prima dată de către Hecateus din Millet (sec. 6-5 î.e.n.). Cercetătorii au scos la iveală faptul că bazilica principală, cu formă dreptunghilară, despărțită prin trei rânduri de coloane, se află deasupra altei bazilici care datează din secolul 5. Acest sit arheologic deosebit se află în estul Jurilovcăi, la Capul Doloșman.
SIGHISOARA CULTURA SI MISTER MEDIEVAL
Festivalurile medievale sunt răspândite în întreaga Europă – ca un fel de încercare tardivă de recuperare a unor tradiții de mult apuse. Transformarea societății europene într-o societate informațională trezește nostalgiile unor vremuri ale comunităților mici în care tradiția constituia țesătura care ținea la un loc comunitățile umane. Civilizația medievală europeană avea ca element central creștinismul – credința jucând cel mai important rol în viața oamenilor. Ideea menționării «rădăcinilor creștine» în tratatul constituțional european a fost respinsă. De rămas au rămas doar aceste festivaluri care imită doar formele unei societăți dispărute fără a scoate la lumină și mecanismeledin spatele acestor forme. Vârtejurile dantelate ale rochiilor de domnițe (de această dată din materiale sintetice) și halebardele de lemn acoperite cu foiță de staniol nu au decât darul de a satisface setea de spectacol a europenilor, fără a-i întoarce cu adevărat către esența evului mediu. Festivalul de la Sighișoara se înscrie astfel în încercarea recuperării unei memorii pierdute.
FENOMENUL VAMA VECHE – 2 MAI
Dacă vrei să fiți mai aproape de natură, să mai auziti sunete de chitară și să vă petreceți nopțile pe plajă, lângă focurile de tabără sau terase cu stuf, trebuie să ajungeți la 2 Mai și Vama Veche. Odată junși aici vă veți molipsi. Veți deveni altfel de turiști. Veți înțelege cum e să fii liber, să scapi de orașul care te înnebunește, puțin câte puțin, în fiecare zi.
2 Mai și Vama Veche sunt două dintre cele mai „șic“ locuri de petrecere a vacanței, izolarea, sălbăticia și noncomformismul atrăgând anual foarte mulți tineri. Aflată în apropiere de Mangalia, la numai 12 km, Vama Veche este de ani buni un loc extrem de căutat datorită atmosferei de nonconformism, a ideii de întoarcere în natură, departe de poluare, de orice fel, și a prețurilor relativ scăzute la cazare și masă.
MANASTIRE BOTEZATA CU NUMELE DRAGOSTEI FATA DE SEMENI
Agapia este o nestemată a lanțului nemțean de mânăstiri. Poartă numele sihastrului care a ridicat aici, în a doua jumătate a secolului al XIV-lea, o bisericuță de lemn. Mânăstirea duce cu sine nu numai harul Domnului, ci și pictura lui Nicolae Grigorescu din perioada fragedei sale tinereți. Numele sihastrului înseamnă, în greaca veche, dragoste față de semeni Mânăstirea Agapia este unul dintre cele mai cunoscute și mai apreciate monumente din România, căutat de un mare număr de vizitatori dornici să vadă o străveche vatră de credință și cultură, dar și un neprețuit tezaur de artă, unic prin capacitatea sa de a dezvălui specificul și originalitatea spiritualității române ști. Agapia face parte din salba vestitelor șI vechilor mânăstirilor nemțene, alături de Neamț, Secu, Sihăstria, Sihla, Văratec, Horaița, Bistrița sau Durău, mărturii ale evlaviei poporului român.
GHETARUL DE LA SCARISOARA
Detunata Goală și Detunata Flocoasă sunt rezervații geologice cu caracter unicat, remarcabile prin prezența coloanelor masive de bazalt columnar. Un alt loc misterios, uluitor, este peștera Ghețarul de la Scărișoara, care are o lungime de 720 de metri și care este sculptată în calcare străvechi, datând din jurasicul superior. Peșterea este declarată monument al naturii, iar ghețarul subteran este al doilea ca mărime din Europa. Topografia peșterii este relativ simplă, având o încăpere uriașă, de circa 700 de metri, în mijlocul căreia tronează un imens bloc de gheață, care are venerabilă vârstă de patru mii de ani. Într-o altă încăpere, denumită Biserica, stalagmitele au format coloane impresionante, aidoma celor ale unei catedrale, care reflectă uneori lumina soarelui, dând impresia unor lumânări uriașe, așteptând parcă debutul unei procesiuni misterioase. Deoarece toate aceste formațiuni de gheață vara se topesc parțial, vizitarea peșterii se face în ultimele luni de iarnă, când acestea ajung la dezvoltarea maximă și conferă locului o frumusețe magică.
SIMFONIE MULTICULTURALA IN “ORASUL ROZELOR”, TIMISOARA
Prima atestare documentara a localitatii dateaza din anul 1212, dar cercetarile arheologice au relevat faptul ca aici au existat urme ale prezentei umane inca de acum 6000 de ani, din epoca neolitica.
Istoria consemneaza dominatia avara, apoi invazia pecenegilor, urmasi in zona de cumani, bulgari si valahi. Apoi au venit maghiarii, care au cucerit Banatul, pe care l-au alipit Regatului Ungar, la inceputul mileniului al doilea.
Predestinata sa aiba un rol esential in istoria orasului, Opera din Timisoara a fost construita, dupa cum afirma cercetatorii, chiar pe locul unde avarii, in secolul al X-lea, au ridicat, pe ruinele fostei fortarete romane Zambara – cladita, la randul ei, pe vatra unei foste asezari dacice – o fortareata inconjurata de un canal cu apa.
O perioada de inflorire a cunoscut orasul in timpul domniei regelui Ungariei Carol Robert de Anjou, care si-a si stabilit aici, vreme de sapte ani, intre 1316 si 1323, capitala, construind si Palatul regal. In mod firesc, au fost intarite fortificatiile, iar in interiorul cetatii populatia a sporit ca numar.
SIMFONIE MULTICULTURALA IN “ORASUL ROZELOR”, TIMISOARA – ROMANII
Vechi teritoriu daco-get, Banatul a cunoscut, de-a lungul istoriei sale, colonizarea romana incepand din anul 101, invazia popoarelor migratoare de origine germanica sau asiatica, cum ar fi vizigotii, hunii, gepizii, avarii sau slavii.
Romanii sunt, prin urmare, chiar prin stramosii lor, populatia veche a acestei provincii. Aflati sub diverse stapaniri si influentati de diverse popoare si culturii, romanii din aceasta parte a tarii au cunoscut o evolutie cumva diferita de cei din restul tarii. Aflati multa vreme sub stapanire habsburgica, ei au conoscut si dezvoltat un nivel de civilizatie diferit, superior fata de alte regiuni istorice. Aceste influente se remarca in modul de organizare a gospodariilor, in eficientizarea muncii, in ordinea si curatenia specifice zonei, in stilul arhitectural si in planurile de sistematizare.
Romanii banateni sunt oameni sociabili, cu spiritul vioi si sufletul deschis. Mandria timisorenilor este de-a dreptul speciala. Falosi, avand constiinta faptului ca apartin unei zone cu un standard ridicat de civilizatie, romanii din aceasta parte a tarii sunt gospodari, ambitiosi si chibzuiti. Oameni drepti din fire, s-au impotrivit dintotdeauna inechitatii si abuzurilor, si nici chiar constrangerile comuniste nu au reusit sa le ingradeasca libertatea spiritului. Istoria traita de generatii i-a invatat sa fie rezervati in atitudine, dar odata ce le-ai castigat increderea, sunt prieteni statornici. Si, nu in ultimul rand, si-au cultivat o toleranta cu totul speciala fata de concetatenii lor de alte etnii, pe care ii privesc ca pe adevarati parteneri in societate.
