Revista Descopera Romania!

UN ORAŞ CIVILIZAT, VIU ŞI PLIN DE CULOARE. UN ORAŞ COSMOPOLIT. UN LOC AL TOLERANŢEI ŞI AL ARMONIEI. TIMIŞOARA FRAPEAZĂ ŞI ASTĂZI, AŞA CUM A FĂCUT-O DINTOTDEAUNA, PRIN SPIRITUL INOVATOR, PRIN UNITATEA ÎN DIVERSITATE, PRIN ISCUSINŢA DE A ÎMBINA TRADIŢIA CU MODERNISMUL, PRIN ABILITATEA DE A VALORIZA ŞI VALORIFICA MOŞTENIREA ISTORICĂ ŞI CULTURALĂ ŞI DE A-I CONFERI NOI VALENŢE.

Cuvântul „LIBERTATE” s-a spus răspicat şi încărcat de speranţă aici, după decenii de opresiune comunistă, reverberând apoi, ca un îndemn la unitate şi schimbare, în întreaga ţară. Spiritul oraşului s-a dezlănţuit la 16 decembrie 1989, iar patru zile mai târziu, din celebrul Balcon al Operei, Timişoara se declara „primul oraş liber de comunism”.  Din acelaşi balcon, la 12 martie 1990, s-a dat citire celebrei Proclamaţii.

Populaţia Timişoarei însumează, aşa cum o arată o statistică de la începutul anului 2016, un număr de 332938 de locuitori, situând acest municipiu pe locul trei în topul de profil oraşelor din România. Numărul de locuitori este în creştere faţă de anul 2011, dar în uşoară scădere faţă de cel din anul 1992, când s-a înregistrat un vârf.

Densitatea locuitorilor este foarte mare, ţinând cot de faptul că la suprafaţă totală de aproape 130 km², Timişoara se situează abia pe locul 58 în clasamentul total al localităţilor din România.

Dacă în anul 1880, la 100 de ani după al treilea val de colonizare germană, populaţia majoritară era alcătuită din şvabi, astăzi dominanţi ca număr sunt etnicii români, urmaţi de cei maghiari şi sârbi, ca abia pe locul patru să se situeze cei de naţionalitate germană.

Ţinânt cont de diversitatea etniiilor prezente în această zonă, şi structura confesiunilor este extrem de diversă. În ordinea ponderii lor, acestea aparţin comunităţilor ortodoxe, romano-catolice, penticostale, reformate, greco-catolice, mozaice sau musulmane.

Catedrala Mitropolitană construită între 1936 – 1940

Construită în stil moldovenesc cu influenţe bizantine, Catedrala Mitropolitană din Timişoara este considerată, în momentul de faţă, cea mai înaltă biserică din România, cu turlele sale ce se înalţă spre cer la peste 90 de metri.

Piatra de temelie a aşezământului a fost sfinţită la 20 decembrie 1936, în cadrul unei ceremonii solemne la care a participat toată suflarea oraşului, de către prezenţa a zeci de mii de oameni şi a preşedintelui Senatului, Alexandru Lapedatu, episcopul Andrei Mager, cel care, doi ani mai târziu, a sfinţit şi cele şapte clopote ale Catedralei, simbolizând cele şapte taine ale Legii celei Noi. Clopotele au fost armonizate de compozitorul sabin Drăgoi. Pictura interioară a catedralei a fost realizată de pictorul Atanasie Demian.

La ceremonia inaugurării, din anul 1946, a participat şi regele Mihai al României.

Catedrala Mitropolitană din Timişoara poate primi, la adăpostul zidurilor sale, peste 5000 de credincioşi.

Sinagoga din Cetate construită între anii 1863-1865

Construită în stil maur, având la bază proiectul arhitectului Ignatz Schumann, Sinagoga din Cetate a fost inaugurată la 19 septembrie 1865, şapte ani mai târziu fiind inaugurată din nou de către împăratul Franz Joseph I al Imperiului Austro-Ungar.

Sinagoga are 744 de locuri, din care 424 pentru bărbați și 320 pentru femei, la galerie.

Deservind timp de aproape 100 de ani o comunitate evreiască însemnată, ea şi-a pierdut utilitatea, ajungând să-şi închidă porţile, odată cu emigrarea unui număr semnificativ de etnici. Dacă în perioada interbelică, comunitatea evreiască din Timişoara însuma aproape 13.000 de evrei, acum numărul lor este mai mic de 600. Cu toate acestea, după 20 de ani inactivitate, a fost redeschisă în septembrie 2005, iar în prezent se află în administrarea Federației Comunităților Evreiești din România.

Catedrala episcopală sârbă

Construită pe linia vechilor fortificaţii, în locul unde fusese mistuită de flăcări o mică biserică ortodoxă din lemn, cu hramul Sfântului Gheorghe, s-a înălţat, din donaţiile credincioşilor şi prin grija episcopului sârb Gheorghe Popovici, Biserica Episcopală Rasciană, între anii 1744 şi 1748.

Construită în stil baroc, cu elemente clasiciste, purtând hramul Înălţarea Domnului, catedrala este situată pe latura Vestică a Pieţei Unirii. Aşezământul de cult are două turnuri care adăpostesc cinci clopote, iar intrarea în curtea bisericii se face pe o poartă monumentală. A fost restaurată succesiv în anul 1906, apoi între 1962-1964, între 1982-1983 şi, în fine, în anul 2007.